CURS VALUTAR
1 EUR = 4.8426 RON UP | 1 USD = 4.3517 RON UP | 1 GBP = 5.3509 RON DOWN

Academia: ”Suntem in mare declin demografic!”. Si atunci, de ce sporesc alegatorii?

1 comentariu / 1681 vizualizări / 20 ianuarie 2015

„Datele statistice sunt de netăgăduit: în raport cu populaţia de la începutul anului 1990, când România avea 23,2 milioane de locuitori, s-a ajuns în anul 2014 la o populaţie cu reşedinţa în ţară sub 20 de milioane de locuitori. Acest declin demografic, care numără 26 de ani, reprezintă una dintre principalele ameninţări pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii”.

Declarația de mai sus, făcută azi, aparține lui Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române.

Gheţău a mai arătat, citat de Mediafax, că reducerea populaţiei cu aproximativ 3,2 milioane locuitori îşi are originea în scădere naturală – 600.000 de persoane, emigraţia definitivă – circa 300.000 de persoane, la care se adaugă „o imensă emigraţie” cu schimbare doar a reşedinţei în alte ţări – aproape 2,4 milioane de locuitori.

Nu am fi luat în discuție aceste date dacă ele nu ar fi venit dinspre o sursă atît de prestigioasă, Academia Română.

O instituție de prim rang, dar a cărei poziție intră în contradicție violentă cu datele, să le spunem politico-electorale, privind populația.

Nu e prima oară – și, din nefericire, mai mult ca sigur nici ultima – cînd atragem atenția asupra unuia dintre cele mai misterioase și mai grave, mai periculoase pentru democrație în ansamblu, fapte: lista cetățenilor cu drept de vot.

Potrivit Academiei, avem, deci, cel puțin 900.000 de români care nu mai răspund azi la ”apel” în raport cu 1990, din motive naturale, fără a-i lua în calcul pe cei plecați peste hotare la muncă.

Cu toate acestea, în 1990, la o populație de 23,2 milioane de locuitori, listele electorale conțineau 17.200.722 alegători.

Anul trecut, la prezidențiale, conform Autorității Electorale Permanente, listele conțineau 18.313.698 alegători.
Populația scade cu aproape un milion, iar masa electorală, dimpotrivă, crește cu peste un milion, în ultimii 24 de ani.

O imposibilitate matematică, trebuie să recunoaștem.
Explicația e simplă: de vreme bună, pe listele electorale figurează un număr imens – cca.două milioane, după multiple surse – de cetățeni inexistenți.
Mai precis, cetățeni decedați care, din motive aparent enigmatice, nu sunt eliminați de pe liste.

O armata consistentă de zombie electorali.
O simplă neglijență?
Sau mai mult de atît?

Am mai spus-o: atît timp cît nu există corectitudine și rigurozitate maximă în privința listelor electorale, nu vom avea garanția onestității alegerilor.

Iată un exemplu de raționament de bun simț, care nu poate fi pus la zid: la ultimele alegeri, între turul întîi al alegerilor și turul doi a apărut o diferența masivă de voturi.
11.341.521 de alegători, față de 9.563.769 în primul tur, conform datelor oficiale ale Autorității Electorale.
În diaspora, la turul doi a fost îmbulzeală masivă la urnele de vot, în raport cu primul tur, iar rezultatul a fost geamuri sparte, nervi, uși scoase din țîțîni, intervenții ale jandarmilor, scandaluri, înjurături etc. Într-o proporție sensibil mai mare decît la primul tur, conform relatărilor și imaginilor difuzate de întreaga presă.

Și în țară, însă, conform datelor oficiale, a fost o afluență la fel de mare la turul doi în raport cu primul tur.
Nu a existat în media, cu toate acestea, nici măcar o singură relatare despre vreo secție de vot în care creșterea respectivă să fi produs oarece efecte, de tip aglomerație, busculadă, reproșuri, renunțare la statul la cozi șamd.
Aglomerația s-a simțit, paradoxal, numai afară.
Deși am avut 1.777.752 alegători în plus.
Aproape că te-ai putea întreba dacă nu cumva aici se ascunde misterul listelor electorale pe care se află, de ani buni, mai mult de două milioane de români fictivi.

În România, alegerile se succed, iar discuțiile sunt aprige, permanent, în legătură cu sistemul de vot, considerat nesatisfăcător indiferent de formulă.
Partidele politice, societatea civilă, mass-media nu mai prididesc să ceară soluții pentru rezolvarea neajunsului. Procurorii fac anchete tot mai dure în privința presupusei fraudări a votului, atunci cînd se află despre oameni aduși la vot cu autocarele sau altele asemănătoare. Ori cînd vreun entuziast se chinuie să bage cinci buletine în urnă, în loc de unul.

În mod ciudat, însă, problema milioanelor de alegători inexistenți, chemați permanent la urne, nu pare să deranjeze cu adevărat pe nimeni. Deși are, teoretic cel puțin, potențialul deturnării masive, complete, a rezultatului oricărui scrutin.
De ce, oare? (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Un comentariu

  1. Niciun primar nu are interesul sa aduca la zi numarul real de locuitori ai localitatii pe care o pastoreste, acelasi dezinteres inregistrandu-se si la nivelul judetelor. Motivul se pare a consta in banii pe care-i primeste localitatea sau judetul, precum si lefurile celor din administratie.

Scrie un răspuns la Gica Renunță

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *