Actuala putere se prăbușește vertiginos – cel puțin moral – sub greutatea propriilor principii clamate în anii de opoziție și care acum se întorc împotriva ei. Penalii guvernării actuale nu mai trebuie să facă pasul în spate, aranjamentele de partid cu banii contribuabililor nu mai sunt condamnabile și, în general, liberalii și useriștii nu se mai simt obligați să respecte regulile de a căror încălcare nu mai pridideau să acuze PSD, pe vremuri. Cel mai recent caz e al consilierilor lui Cîțu, implicați într-un scandal care pe Dragnea l-a trimis la închisoare, dar despre care nimeni de la putere nu suflă acum o vorbă.

Să amintim cîteva fapte:

Cum ar fi poziția PNL, prin purtătorul său de cuvînt, într-un scandal din 2018.

”PSD, la comanda lui Liviu Dragnea, a transformat ministerele de forță și cancelaria prim-ministrului în instrumente de poliție politică împotriva opozanților lor”, scria Ionel Dancă pe Facebook, în septembrie.
Era vorba de publicarea pe Facebook de către Darius Vâlcov, pe atunci consilier al Vioricăi Dăncilă, a fișei medicale a unui protestatar ”#rezist”, gest reprobabil, nu-i vorbă.

Acum, aflăm că cei de la cancelaria prim-ministrului elaborează de-a dreptul instituțional strategii împotriva adversarilor din partid ai lui Cîțu și sunt plătiți de stat pentru asta.
Tot în 2018, reamintim, președintele Iohannis și PNL cereau demisia întregului guvern sub acuzația că discutaseră în ședința de cabinet un ”memorandum secret” fără să fi informat în prealabil Cotrocenii.
Acum, aflăm că nici măcar consilierii prim-ministrului nu se mai deranjează să-și informeze șeful direct.
Desigur, lui Dăncilă nu i-a trecut prin cap să invoce excesul de zel al oamenilor săi, precum Cîțu.

Mai aflăm că DNA trimite unui ministru, în miez de noapte, informații despre dosarul penal al unui pesedist, de parcă ar căuta să obțină aprobarea prealabilă a acestuia.
Mucles total în sînul puterii.

Și mai aflăm că un senator PNL, lider de organizație, e pus sub urmărire penală și control judiciar de către DNA, pentru trafic de influență. Desigur, nimeni de la putere nu îi va cere demisia din parlament, precum i-o cereau lui Ponta din fruntea guvernului, după începerea urmăririi lui penale.

Am fost preveniți. Unii își mai amintesc răspunsul halucinant dat de candidatul Iohannis în preajma alegerilor din 2014, cînd Ponta i-a reproșat că are în partid trei liberali cu sentinţe definitive de condamnare, care își continuă, senini, cariera.

„Vreți să vă citesc în continuare lista de 38 ai dumneavoastră? Deci 38 la dumneavoastră, trei la mine, hai să rezolvăm”, a ripostat, sec, Iohannis.

Ce sens avea să sancționeze penalii săi atît timp cît adversarul avea mai mulți?
Impecabil raționament.

Anul acesta, Iohannis s-a făcut că ia atitudine pe seama penalilor Costel Alexe și Mihai Chirică, niște declarații subțirele și cam atît. Penalii sunt bine mersi pe funcțiile statului.
Și Orban s-a făcut că ia atitudine în scandalul consilierilor lui Cîțu, apoi a amuțit.

Premierul este, efectiv cu jugulara expusă în acest scandal care nu ar trebui să aibă decît un final, și anume demisia lui din funcție și începerea urmăririi penale.
Guvernul din Cehia a căzut acum cîțiva ani doar pentru că o consilieră a premierului a instigat serviciile secrete să o urmărească pe rivala ei în dragoste, însăși nevasta premierului. Au plecat toți acasă.

Acum, aflăm că oamenii premierului se ocupă la guvern de strategii murdare de compromitere a adversarilor din partid ai șefului și recurg inclusiv la antetul instituției, pentru mai multă greutate.
La ce naiba să mai ai însemnele puterii dacă nu le folosești?

Cînd era doar senator, Cîțu etala pe Facebook toate culisele guvernării pesediste, inclusiv afacerile cu Moscova ale lui Orlando Teodorovici. Acum, cînd e premier, spune că habar n-are ce fac propriii consilieri.
Nu a ordonat nicio anchetă internă.
Nu a demis niciun consilier.
Și, culmea, niciunul dintre consilierii incriminați nu a contestat pînă acum acuzația, primul lucru care ar fi trebuit să vină în cazul în care faptele nu erau cele invocate.
Dacă ar demite vreun consilier ar recunoaște fapta. Iar dacă fapta e recunoscută, ea ar trebui automat anchetată penal.
Doar că asta e inadmisibil în ograda puterii.

Toată lumea tace.
Răspunsurile vin sub altă formă.
A doua zi după scandal, DNA derulează una dintre cele mai aiuritoare operațiuni imaginabile, deturnînd, efectiv, un avion de linie pentru recuperarea afaceristului Nelu Iordache și aducerea lui pentru o repriză de audieri.
Totul e făcut cît mai fățiș pentru a asigura o mediatizare cît mai amplă a evenimentului.
Nelu Iordache a adunat în timp mai multe dosare penale, condamnări ori anulări de contracte cu statul decît a adunat bani. Și au fost vremuri cînd avea bani cu ghiotura.
Cariera lui a fost în mare măsură legată de a lui Ludovic Orban, mai ales cînd era ministru al Transporturilor.

Mesaj anti-Orban mai puternic decît săltarea lui Iordache cu tam-tam nu putea exista.
La cîte știe Iordache, care nu poate evita pușcăria cît de curînd din cauza condamnărilor în primă instanță, doar cîteva vorbe ar fi de ajuns ca să-l avarieze grav pe liderul PNL.

Guvernanții se războiesc între ei pe viață și pe moarte și comunică, tot între ei, prin instituții ale statului, parchete, corpuri de control, stenograme scurse în presă șamd.
Cu poporul nu prea mai comunică, din păcate.

Cei mai mari adversari ai lor nu mai sunt pesediștii, care abia au miorlăit azi ceva legat de scandalul Cîțugate și au ieșit cu pieptul gol în apărarea urșilor. Ci, cum spuneam, propriile lor poziții demne și tranșante din trecut.

Un trecut care nu mai e valabil astăzi și trebuie aruncat la gunoi (dacă se poate, nu în sectorul 1, că acolo rămîne!)

Spre norocul lor, clivajul între ce spuneau și ce fac azi nu mai e sancționat nici măcar de presă, că nu degeaba s-a mai revărsat zilele trecute un purcoi de bani către mass-media, în contul pagubelor produse de pandemie.
Nu e clar în ce direcție se duce România, dar, vorba unui banc celebru cu aviatori: de unde vine liniștea asta? De la motoare! (Bogdan Tiberiu IACOB)