Cunoscutul sociolog Alfred Bulai pune sub lupă, în exclusivitate pentru Inpolitics, principalele teme ale actualității politice, printre care: ”schimbul de focuri” dintre președintele Traian Băsescu și vicepremierul rus Dmitri Rogozin, cifrele celor mai recente analize sociologice, cât și posibilele urmări ale unei prezențe vlăguite la europarlamentarele.

Inpolitics: Scandalul iscat în jurul declarațiilor vicepremierului rus Dmitri Rogozin ia amploare… Care sunt ițele din spatele acestui tărăboi girat de Moscova, și continuat cu exact aceeași mondedă de Traian Băsescu?

Alfred Bulai: ”Schimbul de focuri” dintre președintele Traian Băsescu și vicepremierul Rusiei – Dmitri Rogozin – trebuie înțeles în dublu sens. În primul rând, șeful statului se află în plină campanie electorală pentru Partidul Mișcarea Populară, în contextul alegerilor europarlamentare, iar mesajele politice cu un puternic impact naționalist sunt dezirabile din punctul său de vedere. De altfel, în decursul ultimilor zece ani, Băsescu a uzat din plin de discursul naționalist – ca o paranteză, să nu uităm de ciocnirile verbale cu extremiștii maghiari din Jobbik.

Inpolitics: Cu toate acestea, declarațiile lui Rogozin sunt, de fapt, amenințări mai mult sau mai puțin directe… Care să fie motivația oficialului rus?

Alfred Bulai: La rândul său, e cât se poate de clar că Dmitri Rogozin acționează voit provocator, în logica unui plan de comunicare brevetat la Moscova. Oricât de sfidător și colorat la adresa lui Băsescu, limbajul său vizează masele largi ale populației Rusiei cărora le transmite un mesaj naționalist desprins din noile tendițe hegemonice girate de Vladimir Putin. Cu alte cuvinte, declarațiile lui Dmitri Rogozin nu au nici cea mai mică legătură cu diplomația. Iar Traian Băsescu speculează electoral mesajul oficialului rus.

Inpolitics: Potrivit celui mai recent sondaj CSOP, PDL (16%) a luat fața PNL(15%). Nu este unica analiză sociologică care relevă acest aspect. Ce înseamnă asta pentru PNL?

Alfred Bulai: Dincolo de întrebarea dumneavoastră, trebuie să conștientizăm că toate partidele care contează în România și-au comandat propriile sondaje de opinie. Este discutabil dacă vor rezista aceste cercetări, în sensul de a li se confirma per ansamblu justețea – eu pun problema la modul general, fără a face referire la cazul PNL a cărui scădere în sondaje e certă, după ruperea USL.

”Scăderea PNL e certă”

Importante sunt însă ierarhiile prezentate de sociologi, ierarhii care sunt păstrate, deși procentele se diferențiază de la un caz la altul. Revenind la PNL, avem de-a face cu un partid care a avut 10-11%, și care a crescut semnificativ în 2012, în contextul special al parafării USL dublat de suspendarea lui Traian Băsescu. Dar, să nu uităm că PNL a făcut performanțe doar în alianțe cu alte partide, ori acum este singurel. De cealată parte, nici conducerea PDL nu știe pe câți primari se mai poate baza, după migrațiile către structurile PMP. Oricum, ignorând pentru moment faptul că CSOP este o agenție apropiată de PDL, diferența dinpre liberali și pedeliști nu mai este nici pe departe cea din 2012-2013. Cu toate acestea, avem de-a face cu un joc cu multiple incertitudini, necunoscute pe care sondajele nu le pot diseca.

Inpolitics: Sociologii sunt de părere că românii nu vor vota în număr mare pe 25 mai. Care are fi urmările unei prezențe slabe la europarlamentare?

Alfred Bulai: O prezență vlăguită la urne va favoriza PSD, formațiunea cea mai mare din România, iar activismul de partid va căpăta o importanță majoră – întrucât doar acest nucleu îți aduce voturile în condiții de absenteism. Dacă frauda de la alegeri va fi mare, aceasta va deveni semnificativă, și așa ceva se poate petrece tot în eventualitatea unei slabe prezențe la urne.