Știrea sună frumos pe hîrtie: primarii orașelor Arad, Cluj-Napoca, Oradea și Timișoara au semnat sîmbătă documentul de temelie al unui parteneriat regional unic pentru infrastructură și interconectare cu bani europeni. Totul pentru binele românilor din respectivele zone, totul în interesul țării. În fapt, e nițel cam prea frumos și avem serioase motive să ne îndoim de intențiile anunțate. Mult mai probabil e că tocmai s-a născut o formă de opoziție în interiorul PNL care ar putea crea probleme mari actualei conduceri și, indirect, șefului statului. Dacă nu cumva și un candidat-surpriză la prezidențiale.

Nicolae Robu, Gheorghe Falcă, Ilie Bolojan și Emil Boc, primarii orașelor Timișoara, Arad, Oradea și Cluj-Napoca, susțin că și-au propus ca structura ”să fie cadru pentru schimburi de idei și de experiență între noi, dar și de inițiere împreună de proiecte infrastructurale majore, mai ales pe linia îmbunătățirii conectivității între cele patru orașe – cale ferată de mare viteză, autostradă, drum expres, rapid – și de cooperare în domeniile cultură, educație, sănătate, turism, sport, securitate. Vrem să dăm și un exemplu național de cooperare pentru abordarea de proiecte mari, inaccesibile fiecăruia în parte”.

Numită inițial Patrulaterala Vestului, numele i-a fost schimbat în Alianță pentru a elimina limitarea la patru membri.

Analizînd la rece componența grupului dedicat binelui public apar, cum spuneam, serioase semne de întrebare.

Spre exemplu, Gheorghe Falcă nu poate fi credibil cînd se prezintă preocupat intens de dezvoltarea orașului său și a regiunii în ansamblu atît timp cît și-a anunțat intenția clară de a candida la PE și a făcut chiar scandal în partid pentru a obține un loc eligibil.
De ce l-ar apuca brusc amocul pentru viitorul municipiului pe care vrea să-l părăsească la jumătatea mandatului e greu de priceput.

E ca și cum te-ai lăuda amicilor că vrei să iei anul viitor soției o mașină mai scumpă , dar tocmai ai băgat actele de divorț.

În acest moment, relația primarului Aradului cu Ludovic Orban e destul de încordată, pentru că liderul PNL nu i-a oferit garanții ferme în privința listei europarlamentare și se poate răzgîndi oricînd, ceea ce i-ar reteza avîntul bruxellez lui Falcă.

Interesant – și extrem de important de observat – cei patru lideri ai alianței au ceva în comun, mai multe, de fapt, dar pe primul loc ar fi proasta relație cu Orban.
Ilie Bolojan, un greu al partidului, a renunțat neașteptat la funcția de prim-vicepreședinte, în toamnă, pentru a se dedica, zice-se, mai bine treburilor edilitare.
Realitatea e alta: Bolojan se săturase să asiste neputincios la eclipsarea sa totală de către alt prim-vice, Raluca Turcan, o mediocritate politică, dar una cu sprijin masiv dinspre Cotroceni. Plictisit să facă figurație, Bolojan a ales un pas strategic înapoi în speranța unei revanșe mai ample în viitor. Se știe că demisia lui era prevăzută, inițial, înaintea celebrului Consiliu Național din vară, cînd se spera convocarea unui congres extraordinar care să-l debarce pe Orban, dar a venit intervenția lui Iohannis și Orban a scăpat la mustață. Să mai amintim doar în treacăt că Bolojan a fost printre puținii liberali care au criticat public aiuritorul demers al lui Orban de a depune denunț penal contra Vioricăi Dăncilă.

Nicolae Robu este tot un adversar al lui Orban. La congresul de anul trecut, el l-a susținut la șefie pe Cristian Bușoi și a plătit scump pentru asta: din minim patru locuri în conducere scontate, organizația sa a obținut doar unul, prin deputatul Ben Oni Ardelean. Robu însuși visase postul de prim-vice, inutil însă. De la congres încoace, Robu s-a manifestat permanent în contra actualei conduceri, în iulie declarînd, spre exemplu: ”Simt că discursul PNL este paralel cu cetățeanul și acest lucru nu mai poate continua”. Și el a fost între cei care au sperat într-un congres extraordinar de debarcare a lui Orban.

Despre Emil Boc nu e cazul să spunem decît atît: în ciuda CV-ului politic impresionant, primar, premier, parlamentar, președinte de partid de guvernămînt, de ceva vreme se confruntă cu o poziție marginală în partid, ceea ce îi pune ambițiile politice la grea încercare.

Liderii Alianței Vestului mai au ceva în comun, pe lîngă statutul de primari de orașe importante și de adversari ai lui Orban: trei dintre ei sunt și lideri județeni ai PNL, iar unica excepție, Emil Boc, îl controlează autoritar pe liderul organizației de Cluj, Daniel Buda, un mare apropiat și, totodată, finul său.
Și încă ceva extrem de important: PNL, ca partid, își trage forța cu precădere din București și Ardeal, iar Cluj, Timiș, Bihor și Arad sunt județele unde s-au obținut cele mai bune rezultate la alegerile parlamentare din 2016. Celelalte trei județe fruntașe ar fi Sălaj, Sibiu și Alba. În primul, liderul Lucian Bode s-a remarcat prin refuzul de a achiesa la campania anti-Orban din primăvară-vară, declarînd, sec, că nu intră în astfel de “combinații”. Sibiul e un județ mult prea ”prezidențial”, cît despre Alba, acolo primarul și liderul județean Mircea Hava e relaxat, după ce Orban i-a asigurat loc eligibil pe lista PE. Alt edil care vrea să moară de la Bruxelles de grija municipiului pe care-l păstorește și vrea să-l abandoneze la jumătatea mandatului.

În schimb, demn de remarcat că ideea unei asemenea alianțe e salutată și de Marius Bodea, liderul PNL Iași, tot din tabăra anti-Orban, la congres mergînd pe mîna lui Cristian Bușoi.

Acel Cristian Bușoi care s-a grăbit să salute nașterea alianței, în timp ce Ludovic Orban – mare atenție!! – nu a suflat pînă azi un cuvînt pe subiect.
Imposibil de justificat această tăcere, dată fiind amploarea evenimentului.

În jurul celor patru lideri ardeleni e de așteptat să se plaseze multe alte figuri din PNL, în special din rîndul foștilor pedeliști, marginalizați de Orban în ultimul hal și după care nici Iohannis nu se prea dă în vînt.
Alianța Vestului se va contura ca un pol de putere în interiorul PNL pînă după alegerile europarlamentare, cînd un eventual – dar și probabil – scor slab al partidului va face un congres inevitabil, la care să se aleagă o altă conducere, cum s-a întîmplat și după parlamentare. Mai ales că rezultatul depinde mult chiar de prestația liderilor din alianță.

O veste proastă pentru Ludovic Orban.
La fel de proastă, însă, și pentru Klaus Iohannis.
Pentru că o nouă conducere ar putea însemna și un nou candidat prezidențial susținut de PNL.
Că nu degeaba lucrează tot mai tare la imagine, în ultima perioadă, Emil Boc. (Bogdan Tiberiu IACOB)