Asalt asupra buncarului
0 comentarii / 1634 vizualizări / 3 februarie 2014
Razboiul USL impotriva lui Traian Basescu sau razboiul lui Traian Basescu impotriva USL se apropie de punctul culminant. Odata cu deschiderea sesiunii parlamentare si cu proiectul initiat de Victor Ponta prin care urmeaza ca unul dintre serviciile secrete, STS, sa intre, prin intermediul Ministerului de Interne, in subordinea Guvernului. Schimbarea de stapan este un gest simbolic. O executie rituala care anunta apropierea ofensivei finale impotriva buncarului inca tinut sub ocupatie de Traian Basescu.
Este, ca sa folosesc un termen utilizat ieri cu insistenta de Traian Basescu, o mare minciuna faptul ca activitatea Serviciului de Telecomunicatii Speciale s-ar rezuma exclusiv la secretizarea comunicatiilor intre demnitari care au loc pe telefoane fixe. Este o minciuna cat Palatul Cotroceni de mare. De asemenea, in ceea ce priveste capacitatea de a localiza apelurile telefonice, daca STS a fost dotat cu aparatura si softuri care au costat zeci de milioane de euro, acest sacrificu imens a fost facut de cetatenii Romaniei, in mod evident nu doar pentru localizarea unor telefoane fixe, cum spune Traian Basescu. Ar fi aberant sa fie asa. Localizarea unui telefon fix nu costa nici un leu. Doar se stie fiecare loc in care este plasat un asemenea telefon, utilizat de un numar restrans de demnitari.
STS, incepand din anii 2000, a primit prin lege si dreptul de a infiinta societati comerciale. Si a infiintat asemenea societati. Ele functioneaza ca societati acoperite. Conduse de ofiteri acoperiti. Care nu numai ca au grade militare, dar au si fost, cei mai multi dintre ei, avansati. Unii sunt chiar generali. Pentru ce ar fi fost organizate asemenea societati acoperite si pentru ce ar trebui sa existe o asemenea retea, din ce in ce mai mare, de ofiteri acoperiti? Nu exista decat o singura explicatie. Aceea ca STS nu este un serviciu tehnic. Ci un serviciu secret. De aceea si face parte din comunitatea servicilor secrete condusa de la Cotroceni.
In plus, STS se ocupa de alegeri. Teoretic, el doteaza cu telefoane, atentie, nu fixe, ci mobile, care functioneaza in sistem secretizat cele 12.000 de sectii de votare. De unde se transmit, in mod constant, rezultate. Exista persoane desemnate de conducerea acestui serviciu, in frunte chiar cu generalul Marcel Opris, care primesc si sintetizeaza online asemenea informatii. Cati s-au prezentat la vot pana la ora X, cati nu s-au prezentat, din care anume zone ale localitatii si cum au votat. Daca ar fi doar asemenea indeletniciri, tot am putea spune ca informatii de acest fel reprezinta un instrument extrem de puternic care poate fi utilizat in lupta electorala in ziua votului. Si stim, fara ca nimeni sa fi putut contesta, ca un asemenea terminal STS a fost instalat in sediul unui partid politic. In sediul PDL. Pe vremea cand Traian Basescu nu declarase ca are intentia de a se desparti de partidul sau de suflet.
Iar daca STS asigura secretizarea convorbirilor telefonice desfasurate intre demnitari, este de presupus ca tot STS le si monitorizeaza continutul. Si asemenea informatii, sosite zi de zi, centralizate si analizate constituie o arma politica redutabila. Daca informatiile ajung unde trebuie. Si ajung.
Un proiect de lege ar putea fi initiat de catre majoritatea parlamentara, asa cum au promis liderii USL, votat si oferit spre promulgare lui Traian Basescu. Acesta va astepta pana la limita, cand va retrimite legea la Parlament pentru reexaminare. Dupa care, atunci cand Parlamentul o bate in cuie, legea poate fi atacata la Curtea Constitutionala. Si, din nou, va trece mult timp pana se va lua o decizie.
In batalia pentru buncar, Basescu isi cumpara timp. Iar liderii USL incearca sa accelereze evenimentele. In acest razboi final sunt utilizate multe instrumente. STS este doar unul dintre ele.
De cateva ori, in cursul saptamanii trecute, am facut afirmatia ca Marcel Opris nu poate fi schimbat de la sefia STS, mult timp de acum incolo, decat daca Traian Basescu vrea asta. Iar Traian Basescu ar face schimbarea doar daca ar fi indeplinite cumulativ doua conditii. Sa ii gaseasca acestuia un inlocuitor convenabil presedintelui si sa identifice pentru generalul Marcel Opris o sinecura, undeva in strainatate, suficient de confortabila pentru ca acesta sa nu se enerveze si, Doamne fereste, sa ciripeasca. Si asa s-a intamplat. Iar acum prognozez ca razboiul pentru STS va fi mai degraba un razboi al nervilor si o batalie rituala. (Sorin Rosca Stanescu)
Sursa: CorectNews
Comenteaza