Întrebat de anchetator de ce și cum și-a omorît victima, asasinul a oferit Codul penal pe post pe răspuns, transmițînd că nu ar avea cum să fie vinovat atît timp cât legea interzice clar crimele. O poveste strict autentică, dacă schimbăm doar un pic contextul și personajele. E vorba de un parlamentar liberal, de un ministru userist și de o ”crimă” care afectează grav România de decenii: calitatea asfaltului.

Deputatul PNL Nicolae Giugea a avut curajul să atace, nu demult, unul dintre cele mai mari mistere post-decembriste: calitatea asfaltului folosit în infrastructura din România și care nu are aboslut nicio legătură cu materialele folosite în alte state. Un asfalt la fel de dur precum napolitanele și care constituie, dintotdeauna, coșmarul șoferilor autohtoni.

”Este ușor de remarcat faptul că lucrări noi de infrastructură, precum și lucrări de întreținere/reabilitare a covoarelor asfaltice pe drumurile naționale și pe unele secțiuni de autostrăzi au o durată de viață incompatibilă cu tehnologiile specifice secolului XXI. Tot mai frecvent, stratul de uzură sau reparațiile acestuia se degradează într-un termen mai mic de 12 luni (apar gropi, denivelăpi), ceea ce denotă faptul că în compoziția stratului bituminos nu sunt respectate standardele minimale de calitate” puncta deputatul într-o interpelare parlamentară pe adresa ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă.

În document, liberalul avansa două solicitări către ministru:

1 – ”Având în vedere faptul că durata garanțiilor acordate de constructori pentru lucrările mari de infrastructură este de 60 de luni de la recepția lucrărilor, în câte situații Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutier (CNAIR) a obligat constructorii să repare lucrările neconforme în perioada 2017-2021?

2 – ”În condițiile unei diferențe semnificative de calitate între lucrările și materialele utilizate de constructorii europeni de infrastructură în alte state europene versus România, în condițiile în care prețurile practicate în țara noastră sunt semnificativ mai mari, vă rog să precizați ce măsuri veți dispune pentru ca toate lucrările aflate în curs de derulare sau proiectele aflate în stadii avansate de demarare să înregistreze un salt calitativ important”.

În loc de răspunsuri la întrebările și cerințele punctuale, Drulă i-a transmis deputatului, în bătaie de joc, extrase din legislație, care prevăd ce condiții trebuie îndeplinite pentru realizarea și recepționarea lucrărilor de asfaltare.

Din răspunsul ministrului nu rezultă, totodată, că vreo companie ar fi fost obligată vreodată de stat să repare lucrări neconforme, în pofida faptului că se cunosc cazuri recente în care asfaltul unor șosele s-a găurit la doar cîteva ore după inaugurare.
În plus, ministrul a ținut să precizeze că ”periodicitatea lucrărilor de întreținere se face în limita bugetului anual aprobat”, ceea ce, din nou, lasă impresia că autorii lucrărilor defectuoase sunt scutiți de obligația remedierii defectelor, iar statul român, beneficiarul lucrării, o face doar cînd are bani. (Bogdan Tiberiu Iacob)