Atacuri grave la fundamentul democratiei
3 comentarii / 2925 vizualizări / 2 septembrie 2021
Bătăliile politice din ultima vreme ridică la modul cel mai serios întrebarea dacă nu cumva asistăm nu doar la niște răfuieli obișnuite, de înțeles pînă la un punct, ci la atacuri directe la fundamentul democrației. Unele care ar putea lăsa urme de neșters și ale căror consecințe în viitor sunt greu cuantificabile.
Luptele din sînul coaliției de guvernare relevă o situație de-a dreptul dramatică: în România este imposibilă colaborarea loială între entități politice ori între instituțiile fundamentale ale statului.
Ceea ce se întîmplă din decembrie încoace e fără precedent, iar comparațiile cu guvernarea 1996-2000 sunt incorecte.
Atunci, România a fost guvernată de o coaliție mamut, între o Convenție Democrată care era formată din cca.40 de partide, sindicate, fundații, asociații șamd, precum PNTCD, PNL, PNL-CD, FER, PER, UFD, AFDPR, Alianța Civică, UMFL, 21 Decembrie șamd la care se adăuga alianța PD-PSDR.
Multe persoane, multe orgolii, greu de găsit numitor comun.
Acum, avem doar trei partide mari și late care au reușit, totuși, să ardă etapele și să ajungă la ruptură violentă mult mai rapid decît defuncta CDR.
În interiorul coaliției se fac la foc automat protocoale de guvernare care sunt grosolan încălcate la fel de rapid.
Se vorbește fără rezerve, public, din interiorul guvernului despre șantaj la adresa unor miniștri și secretari de stat pentru semnarea de acte normative.
În ședințele de guvern se discută acte normative ilegale, fără avizele cerute de lege.
În principalul partid de guvernămînt, președintele e transformat samavolnic în obiect decorativ. Se convoacă ședințe ale conducerii fără măcar să fie informat, se schimbă miniștri ai partidului și se iau decizii peste capul său și litera statutului. Democrația de partid e anihilată fără milă.
Președintele țării refuză să se achite de sarcinile instituționale și absentează din spațiul public în momente de criză națională și internațională, aproape o reeditare a celebrei greve regale dintre 1945-46.
Congresele partidelor de guvernămînt devin focare de criză politico-economică și socială în loc să fie foruri de dezbateri și de soluții privind buna administrare a statului.
Se dau legi peste noapte cu dedicație pentru anumite persoane, cazul conducerilor Radio-TV publice.
Ministrul Justiției denunță public șantaj din partea premierului și transformarea instrumentelor de făcut dreptate în mize politice de nivel înalt.
Avem prima moțiune anti-guvern depusă nu din afara, ci din interiorul executivului.
Avem boicotul unor miniștri la adresa ședințelor de guvern.
Ne aflăm într-o stare de alertă prelungită bazată pe o hotărîre de guvern aprobată de parlament, procedura în afara Constituției și a legilor.
De un an de zile, procurorii numără de zor voturile dintr-o unitate administrativ-teritorială a țării și nu mai termină.
În România ultimului an începe să se facă simțit teribilul fenomen numit anomie și nimeni nu pare interesat să-l combată. (Bogdan Tiberiu IACOB)
De ce procurorii stau cu mâinile în sân si nu fac nimic ? Pentru că sunt conrupţi. De ce partidele politice care vor dretate pentru popor, nu îl înlătură de la guvernare pe Câţu ? A împrumutat miliarde de eouro fara nici o justificare si nimeni nu îi cere socoteală. DE CE ??? Presedintele este pus din afara pentru a fi manipulat, a distruge mai usor ţara si nimeni nu spune nimic. DE CE ???? Chiar la toţi procurori le place acest haos si distrugerea acestei ţări ??????
Sunt și oameni onești printre procurori, dar au puța mică. Justiția este parte integrantă din Securitate, instituție militarizată. Până să răspundă penal vreun gunoi securist ajuns în vârf, tiriplicii din Securitate trebuie să suga pula că-și pierd pensiile.
Citeva precizari legate de guvernarea 1996-2000:
1. CDR nu a fost un conglomerate de 40 de partide si asociatii ci mult mai putine. In 1991, la infiintare, era format din PNT-cd (Coposu), PNL (Cimpeanu) care s-a retras in 1992 in locul sau raminind PNL-CD (Cerveni) rupt din PNL (pe structura fostului Partid Socialist Liberal care la 20 oct. 1990 fuzionase cu PNL, PSD (Cunescu), UDMR (Marko Bela), PNL-AT (Patriciu, Rusu, Zamfirescu), PAC (Manolescu), UDC (Mihai Grama), PER (Otto Weber), FER (Alexandru Ionescu) si PUD (Nicu Stancescu) ca partide precum si Alianta Civica (Blandiana, Bacanu), AFDPR (Ticu Dumitrescu), Asociatia 21 Decembrie (Adrian Dumitrescu, C. Aferaritei) care si-a pus la dispozitie sediul (vila Marmorosch), Romania Viitoare (Simona Mezincescu), UMRL (Grabovschi), Solidaritatea Universitara (nu mai tin minte cine o conducea). Sper ca ma mai ajuta memoria, aceasta era componenta in anul 1992.
In 1995 au mai intrat UFD (Vosganian, Iorgulescu, Ulici) si CSDR (Ciorbea).
Dar intre timp, au parasit Conventia UDMR, PSDR, iar in 1996 PNL-AT (devenit PL’93), PAC, UDC (unde Grama fusese exclus si inlocuit de Ion Gitlan). Tot in vara lui 1996, PUD a fuzionat cu PNL-CD. Iar PNL-CD, aflat in conlict major cu Emil Constantinescu (conflict declansat de mine pe 18 ian. 1995 cind am cerut schimbarea lui din fruntea CDR intrucit este incapabil si continuat de acuzatiile ce i-au fost aduse permanent de Cerveni) a parasit CDR in 1997, cind 5 din 9 parlamentari si toti demnitarii dezertasera in favoarea PNL.
Intr-adevar, in CDR erau multe partide si asociatii, dar nu contau decit doua voci: PNT-cd si PNL. Plus Ana Blandiana, care ne-a pricopsit cu Constantinescu si cu Ciorbea,
2. In perioada 1996-2000 Romania nu a fost condusa doar de CDR si alianta PD-PSDR ci si de UDMR (prima lor participare la guvernare). Asa a trecut prin parlament tratatul tradator de tara incheiat cu Ucraina, prin care Constantinescu renuntase la teritoriile romanesti rapite in urma pactului Ribbentrop-Molotov.