La celebra reuniune de la Snagov, de acum două luni, unul dintre mesajele date de președinte liderilor PDL a fost cel potrivit căruia guvernul va trebui să reanalizeze statutul de utilitate publică acordat cu exagerată ușurință unor ONG-uri autohtone, în fapt, organizații de casă ale unor politicieni, partide, servicii secrete șamd. Cererea președintelui, ca multe altele, a rămas vorbă în vînt, pînă azi niciun fir clintindu-se de pe căpățînile fundațiilor alimentate de la țîța bugetului de stat.

„Nu e normal ca un ONG să fie subvenţionat de stat”, a declarat președintele Traian Băsescu la reuniunea din 20 iunie, de la Snagov. Numai că, la fel ca în multe alte împrejuărir, el a vorbit, el a auzit. Așa cum arătam și acum cîteva săptămîni, într-un articol, ultimul deceniu a adus cu sine o nouă modalitate de răsplătire a clientelei politice și nu numai, e vorba de declararea unor ONG-uri ca fiind de utilitate publică, ceea ce înseamnă, potrivit legii, că au dreptul să primească bani de la buget, sedii și o mulțime de alte facilități. În principiu, ordonanța 26/2000, care reglementează acest statut, avea intenții bune, dar pe parcurs au intervenit ”sincope” grave. Au primit, astfel, statut de utilitate publică sute de ONG-uri, între care Marea Lojă Masonică, organizația posesorilor de iahturi de la noi, asociația vîntorilor etc, adică organzații aparținînd, prin definiție, oamenilor cu dare de mînă care nu prea ar avea motive să stea cu mîna întinsă la bugetul de stat. Există, de asemenea, lideri politici care au cîte 2-3 fundații distincte, a căror activitate este, în cel mai fericit caz, mai mult simbolică dacă nu chiar lipsește cu desăvîrșire. Alte asemenea fundații generos sponsorizate de stat aparțin unor lideri ai societății civile remarcați prin ”devotamentul” fără margini față de structuri politice autohtone. Recent, un partid politic, PRM, a solicitat oficial Guvernului României să prezinte lista organizaţiilor non-guvernamentale de utilitate publică şi sumele primite de la Bugetul de Stat, în acest an. Secretariatul General al Guvernului a răspuns cererii de remitere a unui document, cuprinzînd doar asociaţiile de utilitate publică înfiinţate de la intrarea în vigoare a Ordonanţei nr. 26/2000 şi pînă în decembrie 2009, fără să pomenească, în mod cel puțin suspect, despre cele care au primit recunoaşterea statutului de utilitate publică anul acesta, cu atît mai puţin despre finanţarea de la Bugetul de Stat, ale cărui beneficiare sînt.

Prin urmare, PRM a decis să solicite Curţii de Conturi verificarea modului în care sumele primite de organizaţiile non-guvernamentale de utilitate publică au fost folosite în scopurile declarate iniţial. ”În cazurile în care se dovedeşte deturnarea fondurilor către alte programe, cerem Direcţiei Naţionale Anticoruţie să se autosesizeze, iar premierului Emil Boc să dispună desfiinţarea lor prin Hotărîre de Guvern şi redirecţionarea finanţărilor respective spre Sănătate, Învăţămînt şi Protecţie Socială. Totodată, cerem revizuirea şi modificarea legislaţiei în domeniu, astfel încît denumirea de „organizaţie non-guvernamentală”, atribuită impropriu acestor structuri, să se modifice în „organizaţie guvernamentală“ de vreme ce funcţionează din pomana Guvernului” se arată într-un comunicat remis presei de către PRM. (Bogdan Tiberiu Iacob)

Masonii români, printre fericiții abonați la bugetul de stat, o situație unică pe mapamond