Temperaturile incredibil de joase care au cuprins România există în realitate, le simțim pe pielea noastră, dar nu și pe hîrtie. Mai precis, prognozele institutelor Meteo și de Hidrologie anunțau, anul trecut, la unison, pentru această iarnă, temperaturi mari, de peste 15 grade uneori, mai ales în luna ianuarie, expresia la modă fiind ”temperaturi neobișnuit de ridicate”.Previziunile meteo reprezentau în România socialistă unul dintre puținele subiecte pe seama căruia se putea face bășcălie, în viziunea cenzurii comuniste, umor care vedea lumina tiparului în revisteprecum „Urzica” sau puteau fi difuzate oricând la emisiunea radiofonică „Unda veselă”. Lumea râdea atunci la bancuri naive de genul: un vraci găsise formula magică de a prognoza timpul probabil, în sensul că asculta buletinul meteo la radio și spunea contrariul. Ha! Ha! Ha! Azi, am strâmba din nas dacă am asculta asemenea chestii răsuflate. Și totuși. De-a lungul timpului, doar glumele cu pescari și vânători mincinoși au putut rivaliza cu acest subiect de caterincă. Acum, când sateliții geostaționari mătură circumferința globului pământesc, iar calculatoarele performante nu mai prididesc să interpreteze datele furnizate de aceștia, „specialiștii” nu sunt în stare să prezinte publicului larg răspunsuri corecte la întrebări legitime legate de domeniul lor. Mai bine ar studia calendarul cepei, desfăcută în noaptea dintre ani, pentru că tehnica avansată nu pare să-i ajute foarte mult. În termeni reali, prognoza meteo e foarte importantă pentru economie, mai ales pentru turism. Cum să-ți faci planuri de vacanță, aflând că la munte nu va ninge? Sau să-ți rezervi un loc la hotel pe litoral, știind, de la ei, că tocmai atunci va ploua și va fi ceață? Aflăm din presă, spre exemplu, că la Institutul de Meteorologie ar exista chiar un departament de previziune meteo pe termen lung, dotat cu o șefă. Oare pe respectivii truditori pe tărâmul hărții sinoptice nu-i mustră conștiința să-i inducă pe oameni în eroare? Poate, din acest motiv al impreciziei previzionistice, nici comandamentele de iarnă nu iau lucrurile în serios, atunci când primesc avertizări și, a doua zi, se pomenesc cu mândrețe de Capitala blocată de omăt. Iată ce vesteau la sfârșitul anului trecut „specialiștii” în starea vremii: 12 noiembrie 2009 – prognoza pentru luna ianuarie: ”Ianuarie – temperaturi ce vor depasi valorile normale ale acestei luni. Temperaturile maxime vor depasi in unele regiuni 10° C, in special in sudul tarii. Temperaturile minime pot cobori chiar sub -20° C in depresiunile din nordul si centrul tarii. Cantitatile de precipitatii se vor pastra in cote normale, exceptie facand zonele din centrul, nordul si vestul tarii, acolo unde ploile isi vor face simtita prezenta ceva mai mult decat in celelalte regiuni. Alte fenomene meteorologice asteptate in ianurie mai sunt si chiciura, poleiul sau ceata”.2 decembrie 2009 – prognoza pe lunile de iarnă:”Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a anunţat prognoza pe următoarele trei luni. Specialiştii spun că temperaturile vor fi ridicate în ciuda sezonului, urmând să ajungă în decembrie şi ianuarie la peste 15 grade Celsius. Luna decembrie se anunţă mai călduroasă decât de obicei cu maxime de 15 grade, dar şi minime, în cursul nopţilor, de minus 15 grade Celsius. Meteorologii nu anunţă însă dacă va ninge de sărbători. Zăpadă va fi în schimb, în luna ianuarie, mai ales în Maramureş şi Ardeal. Şi la începutul lui 2010 temperaturile vor urca până la 15 grade, iar cantităţile de precipitaţii vor fi în general normale, cu excepţia regiunilor din jumătatea nordică a ţării. Luna februarie din anul ce vine va aduce o primăvară timpurie. Temeperaturile vor fi destul de ridicate, iar precipitaţiile pot depăşi valorile normale în nordul ţării”. (Vezi aici)Altă prognoză, similară, pe 21 octombrie, de această dată de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), prin vocea directorului Petre Stanciu: „Meteorologii au anunţat prognoza meteo pentru această iarnă si veștile nu sunt foarte bune. În următoarele 3 luni, decembrie 2009, ianuarie și februarie 2010, vom avea temperaturi ridicate, cum nu au mai fost în România în sezonul rece, între 10 și 15 grade. (…) Nici căderi de zăpada nu vom avea foarte multe. E posibil ca sărbătorile de iarnă în 2009/2010 să fie fără zăpadă. În luna februarie vom avea vreme de primăvara timpurie.” sau ”Iarna din acest an va fi, să spunem blândă, iar fenomenele hidrologice vor afecta, în special, zonele montane, poate și zonele de șes. Ne așteptăm la cantități de gheață acumulate pe cursurile unor râuri”. Ce a urmat, se știe: în loc de ”temperaturi ridicate” avem cea mai geroasă iarnă din 1985 încoace, cu temperaturi-record de pînă la -35 de grade. Așadar, vraciul avea dreptate! Să nu râdem de el! (Răzvan Mateescu)