Biroul Electoral Central a anunţat că sesizează organele de urmărire penală cu privire la candidaţii înscrişi la alegerile prezidenţiale care au depus semnături de susţinere ce „prezintă elemente de similitudine evidentă”. O frază relativ banală, dar care poate amorsa un scandal de proporții implicînd penal președintele și primul-ministru, ca și alte figuri grele ale politicii.

Conform BEC, lista ”penalilor” e formată din Viorel Cataramă (Partidul Dreapta Liberală), Miron Cozma (candidat independent), Maria Minea (Partidul Românilor Patrioţi de Pretutindeni), Cătălin Ivan (Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională), Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie), Alexandru Cumpănaşu (candidat independent), Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc), Bobby George Marius Păunescu (candidat independent).

„Membrii BEC au înţeles să sesizeze organele de urmărire penală cu privire la verificarea împrejurărilor de fapt care au stat la baza constatărilor menţionate în cuprinsul deciziilor Biroului Electoral Central indicate anterior”, se arată într-un comunicat.

Concret, un număr semnificativ de semnături, prezentate ca aparţinând unor persoane diferite, „prezintă elemente de similitudine evidentă, de natură a influenţa îndeplinirea obligaţiei legale referitoare la numărul minim de susţinători de 200.000”, explică BEC.

Altfel spus, BEC sesizează Parchetul după ce a constatat că unii candidați au venit cu liste de semnături xeroxate sau falsificate în alt mod.
De aici încep, însă, marile probleme.

Nu vom insista asupra faptului că legea alegerilor prezidențiale nu prevede atribuții ale BEC privind verificarea semnăturilor ori de sesizare a organelor de anchetă penală, o scăpare stranie a legiuitorilor.

Ci asupra unei gafe imense a Biroului, care riscă să-l coste scump. La propriu și la figurat.

Mai precis, liste de semnături false se regăsesc nu doar la candidații de pe lista sus-pomenită, ci și la candidații Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă, Dan Barna și alții care au fost admiși.
În cazul președintelui, spre exemplu, Decizia BEC nr.13/22 septembrie 2019 menționează că s-au găsit peste 5000 de semnături cu probleme, dintre care 3723 sunt identice, altfel spus, trase la xerox.
În cazul președintelui s-au făcut verificări prin sondaj la cca.10% dintre semnăturile depuse, ceea ce înseamnă, extrapolînd, că Iohannis are cca.50.000 de semnături falsificate.

În cazul premierului Dăncilă s-au găsit, de asemenea, peste 2.000 de semnături false, 23.909 în cazul Ramonei Bruynseels, 7.063 în cazul lui Cumpănașu, 1.167 în cazul lui Kelemen Hunor, 876 în cazul lui Dan Barna, ori 576 la Theodor Paleologu. ”Totodată, s-a constatat că au fost depuse fotocopii ale unor file conținînd semnături” arată BEC, negru pe alb, în deciziile respectivilor.

Pentru Justiția din România, sub aspect penal, nu poate conta faptul că falsurile în declarații au fost sau nu de natură a influența validarea candidaturilor. Falsul e fals și trebuie pedepsit, punct.

De aici o întrebare legitimă: pentru BEC, contează doar falsurile ANUMITOR candidați, selectați după criterii neclare?

Reamintim că respingerea candidaturii lui Viorel Cataramă decisă de BEC a fost deja spulberată de Curtea Constituțională cu unanimitate, motivul fiind constatarea că BEC a încălcat procedurile legale.

Sesizarea organelor penale doar împotriva anumitor candidați, de către BEC, nu face decît să confirme acuzația de jocuri politice pe care deja i-au adus-o mai multe personaje din spațiul public în ultima vreme; nici nu mai vorbim că pentru validitatea semnăturilor depuse la BEC nu garantează, conform legii, candidații, ci acele persoane responsabile cu strîngerea lor.

Într-un comunicat remis azi presei, Viorel Cataramă, candidatul admis, dar trimis în penal de către BEC, anunță:

”BEC si AEP aleg sa ignore faptul ca legea este una pentru toti si selecteaza in mod arbitrar candidati pe care sa-i supuna oprobiului public; se confirma, dincolo de orice indoiala, ca aceaste autoritati publice, actioneaza tot mai mult ca  actori politici, discriminand candidatii, desi nu au in atributiuni acest lucru!
De aceea, am hotarat:
1. Sa inaintez o plangere penala impotriva BEC pentru nerespectarea unei hotarari definitive,  abuz in serviciu si inducerea in eroare organelor judiciare.
2. Sa il actionez in judecata pe dl. Florin Buica, presedinte AEP, pentru declaratiile publice prin care mi-a cauzat grave prejudicii in campania electorala.
3. Sesizarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), avand in vedere evidenta discriminare la care sunt supus de catre  institutii ale statului roman”.
Dacă și alți candidați respinși de BEC vor acționa similar, se întrevede un scandal de proporții maxime, încă unul pe lista lungă a celor cu substrat electoral din România. (Bogdan Tiberiu Iacob)