Domnul Emil Boc este, dupa stiinta mea, singurul caz din istoria lumii in care un premier continua sa fie premier, desi a fost demis de catre Parlament. A fost o premiera cu care nu ma pot mandri, ca roman. La sfarsitul saptamanii, s-a petrecut un nou eveniment de maxima importanta dar care nu mai constituie o premiera la nivel mondial. Acelasi prim-ministru, Emil Boc, dirijat din umbra de insusi seful statului, i-a dat branci acestei tari peste linia de frontiera care separa democratia de dictatura. Sa aplaudam sau sa ne smulgem parul din cap?
Sub niciun regim, incepand de la lovitura de stat din decembrie 1989 – careia unii isi mai permit licenta de a-i spune “revolutie” -, in Romania nu a existat o democratie in adevaratul sens al cuvantului. Nu am avut economie functionala de piata, nu am avut o separare reala, temeinica si garantata a celor trei puteri in stat si nu am avut institutii democratice consolidate. Dar, de bine, de rau, mai intai sub presedintia lui Emil Constantinescu iar apoi sub ultima presedintie a lui Ion Iliescu, ne indreptam catre statutul de democratie la parametri occidentali. Taras-grabis. Directia era insa buna. Este singurul motiv pentru care, cu strangere de inima, am fost invitati sa facem parte din structurile euro-atlantice. Acest trend s-a schimbat.
Presedintele Traian Basescu a intors directia catre care se indrepta Romania. A dus procesul, sub pretextul modernizarii statului, mai aproape de modelul initiat si construit la Moscova de Vladimir Putin. Asta s-a intamplat pana zilele trecute. Acum ne indepartam si de modelul Moscovei.
Romania a devenit, incepand de vineri, 21 ianuarie 2011, primul stat membru al Uniunii Europene care adopta, in mod explicit, dictatura. Nu mai ramane decat sa schimbam si Constitutia, pentru a-i da presedintelui-jucator drepturi depline asupra celor trei puteri in stat.
De ce afirm ca Emil Boc, dirijat de Traian Basescu, ne-a dat branci in dictatura? Dintr-un motiv pe cat de simplu, pe atat de evident. O trasatura obligatorie a unui stat democratic este ca puterea judecatoreasca este separata de puterea executiva. Ceea ce inseamna, fara niciun fel de alta interpretare posibila, ca o hotarare judecatoreasca este obligatorie pentru Guvern. S-a pronuntat o hotaraare definitiva si irevocabila a celei mai inalte instante de judecata din Romania. Asupra recalcularii pensiilor militare. Dar nici nu conteaza natura sau subiectul procesului. Esential este ca Guvernul Boc, prin vocea primului-ministru – cel care a devenit unicat, la nivel mondial – a declarat raspicat ca nu va respecta hotararea instantei supreme. Punct. S-a intamplat, cum spuneam, vineri. Ziua in care democratia este inmormantata in Romania. Ziua in care, in mod oficial, incepe dictatura.
Nu toate loviturile de stat sunt sangeroase. Nu toate loviturile de stat sunt organizate de Armata. Nu toate loviturile de stat sunt izbitor de vizibile. Avem de-a face cu o lovitura de stat. Acum avem de-a face cu un atac major la Constitutie. Incepand din 21 ianuarie 2011, s-a creat precedentul. Puterea judecatoreasca, in mod oficial, este ingenuncheata de puterea executiva. Toti cei care nu deschid ochii si nu privesc adevarul in fata sunt vinovati. Pentru ca nu avem nimic de aparat mai presus decat credinta in Dumnezeu, patria si democratia. (Sorin Rosca Stanescu – www.sroscas.ro)