Recensămîntul demarat zilele trecute ar putea aduce surprize majore românilor, dată fiind completa schimbare a modalității de inventariere a populației, în raport cu cercetările anterioare. Una dintre surprize, neplăcute, o vor avea, mai mult ca sigur, parlamentarii, dintr-un motiv foarte simplu.

Noul recensămînt va prezenta o Românie cu o populație sensibil redusă față de ultima inventariere, care ne-a ”scos” la 21,6 milioane de locuitori, marea întrebare fiind, în acest moment, cît de consistentă va fi scăderea. Pe de-o parte, cei cca. 2,5-4 milioane de români care lucrează, cerșesc ori fură în străinătate de mai mulți ani nu vor mai fi luați în calcul, pe de alta e vorba de un important spor negativ al populației, în ultimul deceniu și, nu în ultimul rînd, metodologia folosită ar putea, spre exemplu, să ”scape” un foarte mare număr de studenți, care ar urma să fie înregistrați nu la domiciliu, ci acolo unde îi găsesc – dacă îi găsesc! – recenzorii. (Pe de altă parte, e foarte plauzibil că majoritatea românilor plecați afară nu se vor mai regăsi în nicio statistică, pentru că, muncind la negru, vor fi greu de convins să dea declarații recenzorilor). În fine, se știe că în ultimii 10-15 ani, a crescut enorm numărul copiilor pentru care părinții din păturile sărace nu s-au mai deranjat să obțină actele de identitate, nefiind nici măcar declarați la naștere.

Sociologi de prestigiu precum Mircea Kivu avertizează, deja, că România are mari șanse să cadă sub pragul psihologic de 20 de milioane de locuitori, în premieră.
Un număr care ar afecta zdravăn, între altele, Parlamentul României, pentru că legea alegerilor parlamentare stabilește o paritate de 1 la 70.000 de locuitori pentru deputați și 1 la 160.000 pentru senatori.
Dacă, la cca.21,6 milioane de locuitori avem, din 2008, 137 senatori și 334 deputați, la 19 milioane de locuitori am avea cca.118 senatori și 271 de deputați. La 18 milioane, ar fi vorba de 112 senatori și 257 deputați. (Iar dacă, așa cum declară sociologul Vasile Dîncu pentru Inpolitics, va veni surpriza, în sensul scăderii chiar sub pragul de 18 milioane, numărul parlamentarilor va fi încă și mai redus.)

În prima variantă, am avea o scădere cu 64 de fotolii (fără locurile minorităților), iar în a doua, de 84 de fotolii. Acest lucru echivalează cu eliminarea din parlament a unui partid măricel, aproximativ de talia PNL, ori a unor grupuri parlamentare precum cele ale UDMR și UNPR la un loc.

Salvarea ar fi modificarea prin lege a normei de reprezentare parlamentare, dar e greu de crezut că vreun partid sau guvern ar putea găsi explicații coerente pentru o asemenea decizie. Astfel că, și fără introducerea parlamentului unicameral, parlamentarii români se vor vedea sensibil împuținați de rezultatele recensămîntului. Neglijarea unei asemenea perspective poate crea probleme interne, pentru că partidele s-ar putea trezi, nu mult înainte de alegeri, că trebuie să redistribuie candidaturile, sau să reîmpartă locurile în interiorul alianțelor. Totul depinde de momentul exact în care guvernul Boc va decide să prezinte public noua cifră a populației.

Nu în ultimul rînd, să spunem că datele recensămîntului vor deveni publice abia peste 27 de luni, cînd se va încheia cercetarea la nivelul întregii UE, dar, după cum au anunțat deja șefii Institutului Național de Statistică, o parte a datelor obținute, ceea ce include cuantumul populației, vor putea fi folosite încă de anul viitor. (Bogdan Tiberiu Iacob)