Marea campanie de promovare a vaccinării lansată zilele trecute de premierul Florin Cîțu – suspectată de plagiat după o investigație a Inpolitics – ridică serioase semne de întrebare la care prim-ministrul ar fi trebuit să răspundă încă din discursul rostit în fața nației. Cea mai importantă întrebare e de ce ar da presa gratis ceva ce anul trecut s-a dat pe bani?

Ce ne-a anunțat premierul joi, în direct la TV:

”Prin această campanie lansăm 11 spoturi care vor fi difuzate în mass-media, la televiziuni în special, în perioada următoare. Vreau să fac o precizare: campania de comunicare a fost realizată fără costuri din partea Guvernului cu sprijinul UNICEF – vă mulțumim! Guvernul nu a plătit nici pentru conceptul creativ, nici pentru partea de producție – și acestea au fost donate -, nici pentru partea de difuzare în mass media, pentru că este o campania de informare publică, de interes national; fac și eu apel către televiziuni, radio, mediul online să ne sprijine în această campanie. De asemenea, mulțumim și Google pentru sprijinul acordat în promovarea online. Cele 11 spoturi vor fi difuzate la TV, radio și mediul online pentru cel puțin șase luni de zile. Eu sper să fie cel mult șase luni de zile, ca să învingem pandemia până atunci, să nu avem nevoie de șase luni de zile să o învingem”.

Cum am mai punctat, Cîțu nu ne-a informat nici cine a realizat spoturile publicitare, nici cine a plătit pentru spotul în care apare el însuși – profesionist realizat, spre deosebire de restul clipurilor miniștrilor săi, care par creații de amatori – și care spot nu se va difuza decît pe pagina sa de Facebook. Dacă UNICEF a plătit și pentru clipul de auto-promovare a lui Cîțu, se cheamă că organizația ar cam trebui să dea niște explicații susținătorilor ei financiari.

Dar adevărata mare întrebare e cine și de ce ar difuza spoturile lui Cîțu?

Legislația audiovizualului de la noi nu prevede obligația radio-difuzorilor de a da clipuri de interes public.
Codul CNA spune clar:

”SECŢIUNEA a 10-a
Campanii noncomerciale

ART. 141
Sunt considerate mesaje noncomerciale :
a) anunţul de interes public asumat de către o instituţie sau autoritate publică, în cadrul unei acţiuni de alertă, avertizare şi informare a publicului derulate în condiţiile legii şi care nu promovează propria imagine a instituţiei(…)
Precizăm că, în temeiul art. 6, alin. (2) al Legii audiovizualului, decizia editorială de difuzare a unui spot radio/TV aparţine exclusiv radiodifuzorului”.

Maximum ce se poate face e ca CNA să lanseze o recomandare către radiodifuzori să susțină campania guvernului, dar atît. Nu obligație, ci recomandare.

Anul trecut, pentru campanii similare precum ”Poartă mască”, guvernul Ludovic Orban a alocat oficial presei suma de 200 de milioane de lei.
În decembrie, membri ai cabinetului precum Nicolae Ciucă și Raluca Turcan anunțau, tot oficial, încă o tranșă de 200 de milioane de lei pentru campania de promovare a vaccinării.
Din ianuarie, cînd trebuia emisă OUG de rigoare, lucrurile s-au blocat și s-au tărăgănat din cauza clinciurilor dintre ministerul Sănătății și Secretariatul General al Guvernului pe tema dreptului de a distribui banii respectivi.

Finalmente, aflăm că s-a ales varianta campaniei pe bază de rugăminți către presă, cel puțin către cea privată, TVR și Radio fiind greu de crezut că ar opune rezistență.
Rugăminți către acea presă legat de ai cărei ziariști care premierul tocmai a constatat că sunt ”necivilizați”.

De ce a decis Florin Cîțu să nu mai promoveze pe bani atît de importanta campanie de vaccinare care trebuie să ducă, ne spune tot el, la vaccinarea tuturor cetățenilor României, (”Este nevoie să ne vaccinăm cu toții ca să putem să învingem această pandemie”) în condițiile în care lucrurile merg foarte prost în acest sens?
Dacă economia duduie, FMI ne laudă și vom fi tigrul Europei anul acesta, de ce s-a închis brusc conducta cu bani, care ar fi putut ajuta o presă grav afectată de pandemie?
Și cum va explica actualul guvern, dacă vom asista la o campanie gratuită de promovare de succes, de ce anul trecut s-au alocat zeci de milioane de euro pentru ceva similar?
De ce s-a făcut pe bani grei dacă acum se poate fără? A încercat guvernul Orban mituirea presei într-un an electoral?
Dacă presa privată, din contră, va ignora apelul lui Cîțu, cine va fi considerat vinovat pentru eșecul campaniei: guvernul sau mass-media ”insensibilă”?
Și ce suspiciuni ar putea apărea în spațiul public dacă, să zicem, unele trusturi de presă vor difuza clipurile gratuite ale guvernului, iar altele nu? Înțelegeri oculte pe sub masă, în numele unor interese speciale?

În fine, o întrebare poate mai puțin importantă, dar care merită pusă: cum se face că noua campanie include un clip realizat special pentru vaccinarea copiilor în condițiile în care, la momentul lansării ei la apă, Agenţia Europeană pentru Medicamente nu autorizase încă vaccinul Pfizer pentru categoria de vîrstă 12-15 ani, lucru petrecut abia ieri? (În treacăt fie spus, din clipul guvernului rezultă că micuța promotoare a vaccinării e în clasa a doua, deci nu se încadrează nici pe departe la vaccinabili!)

Nici nu mai comentăm că vaccinarea copiilor este foarte viu disputată în Occident. În Germania, Comisia Permanentă de Vaccinare (Stiko), a indicat, conform Deutsche Welle, că nu se va grăbi să emită o recomandare de vaccinare pentru copii și că este posibil să nu recomande vaccinarea tuturor copiilor, ci doar a celor care suferă de anumite boli, argumentând că datele privind efectele secundare ale vaccinului sunt încă insuficiente.
Mai mult, directorul Colegiului Medicilor din Germania, Klaus Reinhardt, a avertizat că ”Datele privind riscurile și beneficiile unei eventuale vaccinări la copii și adolescenți sunt în prezent insuficiente și nu se poate face nicio recomandare”.

La noi, cum se vede, nici nu se autorizaseră primele vaccinuri cînd guvernul Cîțu deja lansa campania pentru copii.

Interesant de remarcat, Codul de reglementare a audiovizualului interzice radiodifuzorilor, la art.129, să difuzeze mesaje publicitare la produse medicamentoase ”care să sugereze că efectul tratamentului cu medicamentul respectiv este garantat, nu este însoţit de reacţii adverse sau că efectul este mai bun ori echivalent cu cel al altui tratament sau medicament ori să sugereze că starea de sănătate a subiectului poate fi îmbunătăţită prin utilizarea medicamentului respectiv”.

Ce nu are voie media să facă, au avut și au voie guvernanții, însă, cu președintele Klaus Iohannis în frunte, chiar mult înainte de a fi început campania europeană de vaccinare.

Un peste alta, sunt semne serioase că marea campanie a guvernului Cîțu e făcută, mai degrabă, ca să creeze public impresia ”datoriei” îndeplinite decît din dorința sinceră de a vedea românii vaccinați. (Bogdan Tiberiu IACOB)