Dacă e dreptul cetățeanului Marian Munteanu să aibă orice viziuni politico-sociale, economice ori religioase crede de cuviință fără să dea socoteală nimănui, nu același lucru se poate spune despre partidul său de adopție, PNL. Care, în opinia noastră, trebuia, deja, să prezinte public niște explicații vizavi de uriașele diferențe de opinie, de mesaj, dintre el, ca structură politică și cel mai recent membru al său, candidat la una dintre cele mai grele funcții din România. Iar dacă nu a făcut-o, trebuie să repare situația neîntîrziat.

Opțiunea PNL pentru Marian Munteanu e stupefiantă cam din orice punct de vedere ai lua-o, începînd de la incapacitatea dovedită de a găsi un candidat în rîndurile sale. Dacă e benefică desprinderea unui candidat din rîndurile societății civile, ce rost mai au partidele, atunci? MM poate candida ca independent, nu e clar de ce ar mai trebui să se integreze în mașinăria de partid a liberalilor.
Aproape asistăm la o contradicție în termeni aici.

Problema e că noul liberal cară cu sine un bagaj extrem de specific, care nu prea se încadrează deloc în peisajul PNL.

PNL-ul de după revoluție e un partid de dreapta, modern, pragmatic, pro-european, liberal în gîndire și atitudine, adept al unei intervenții mai reduse a statului în economie și nu numai, și, foarte important, un partid în care libertatea de exprimare a fost net mai largă decît în restul formațiunilor. Uneori chiar excesiv, mai ales pe la congrese de unificare unde fuzionau două grupări liberale și rezultau trei.
Faptul că decizia de validare a lui MM a fost luată unanimitate ar trebui să sperie.
Pentru că, realist vorbind, singura explicație pertinentă e că membrii forului de conducere au fost paralizați de spaimă, decizia fiind impusă de undeva, de foarte sus.

Dincolo de asta, însă, noul candidat e aproape opusul PNL, ca profil politico-moral.

Ultraconservator, ultraortodox, ultranaționalist, apropiat de tezele legionare, MM are propuneri legate de ”reforma” țării care dau serios de gîndit. Nu neapărat în sensul bun.

Parte a unui organism recent lansat, Grupul Pentru România, ale cărui proiecte și programe le popularizează și promite să le aplice în eventuala calitate de primar general, Marian Munteanu preconizează întoarcerea țării cu fundul în sus și reașezarea pe baze noi, profund originale și de neregăsit în alte părți.

Încă din februarie, el propăvăduia la Realitatea TV proiectul unei noi constituții, numită ”Constituția Cetățenilor”, elaborată în cadrul GPR de economistul Constantin Cojocaru, liderul fantomaticului partid Partid al Poporului (PP-LC) și de Florian Colceag, mentorul Stegarului Dac.

Un proiect delirant, care ar arunca instantaneu în haos orice stat, alcătuit din reguli devastator populiste mergînd pînă la limita de jos a handicapului mental, pentru că fiecare taxă și impozit, bunăoară, vor trebui aprobate de popor, prin referendum.
În ce societate, reală ori imaginară, cetățenii au dreptul să voteze propria impozitare?

Un proiect făcut pulbere de Consiliul Legislativ și care, cum spuneam, propune măsuri aiuritoare, între care, la loc de cinste, se numără introducerea conceptului de guvernare directă, prin care țara e condusă, în principiu, de popor, prin referendumuri naționale (peste 20 de milioane de euro costul per bucată).

În plus, țineți-vă bine, absolut toate organismele statului vor avea șefii aleși prin votul poporului și tot prin vot popular se va produce și demiterea acestora. Ceea ce înseamnă că, fie vom avea, periodic, cîteva zeci de scrutine electorale separate, fie vom veni de 2-3 ori la urne, dar pentru a alege cîte 10-15 persoane odată.

Să vedem cîteva dintre ideile constituționale ale lui MM & comp. așa cum reies din textul noului proiect și din adnotările pe marginea lui. Vă asigurăm că lectura merită efortul:

– „Aderarea” României la UE s-a dovedit total potrivnică intereselor poporului român. În cei şapte ani scurşi de la aderarea României la UE, contribuţia României la bugetul UE este mai mare decât sumele băneşti obţinute de România de la bugetul Uniunii. Cea mai mare parte a capitalului acumulat de români în timpul regimului comunist, în valoare de peste 300 miliarde de euro, a fost trecută în proprietatea transnaţionalelor, la preţuri derizorii. Profiturile realizate cu acest capital, reprezentând mai mult de jumătate din avuţia creată în România, sunt însuşite de noii proprietari ai capitalului şi transferate în afara ţării. Ca urmare a „aderării”, regiile autonome înfiinţate pentru exploatarea resurselor naturale ale ţării au fost desfiinţate, „reorganizate” ca societăţi comerciale, împinse în faliment şi vândute pe nimic străinilor, astfel că resursele naturale ale României sunt exploatate de transnaţionale. România a acumulat o datorie externă de 100 miliarde de euro, ceea ce face ca serviciul acestei datorii, adică ratele şi dobânzile, să fie de peste 40 miliarde de euro, în fiecare an. O treime din avuţia pe care o creăm, în fiecare an, trebuie schimbată pe euro, pentru plata ratelor şi dobânzilor la datoria externă.

– Propunem ca imnul naţional al României să fie „Trei culori”, cu muzica şi versurile de Ciprian Porumbescu. Actualul imn al României, „Deşteaptă-te române”, are un text greoi, stufos, plin de arhaisme, care slăveşte pe cei care ne-au agresat şi ne-au cotropit ţara, la care se adaugă o melodie tânguitoare, lipsită de dinamism. 

– Am propus ca România să aibă două zile naţionale: 9 mai şi 1 decembrie. Există şi alte state care au câte două zile naţionale, cum sunt India şi Pakistanul, de exemplu.
– Se elimină din actuala Constituție prevederea că  “statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi” pe motiv că ”este superfluă.”
– Bogățiile de orice natură ale subsolului, minele, terenurile şi pădurile din fondul funciar al poporului, spaţiul aerian, căile de comunicaţie, de uz şi interes public, apele, izvoarele de energie naturală, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, baza materială a autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietății publice. Proprietatea publică aparţine poporului român, sau comunităţilor locale, şi este administrată de stat sau de autorităţile locale.
– Se introduce confiscarea terenurilor agricole pentru care nu s-au plătit impozite timp de trei ani consecutivi, a celor care nu au fost exploatate timp de trei ani consecutivi, ca şi a celor care au fost supuse intoxicării chimice, 
– Căsătoria se poate încheia numai între bărbat şi femeie, aceştia având vârsta de cel puţin 18 ani.
– Cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 20 şi 35 de ani sunt membri ai miliţiilor populare, organizate şi instruite potrivit legii, pentru respingerea agresiunilor militare împotriva statului român şi pentru eliminarea consecinţelor dezastrelor.
– Legile şi hotărârile prin care se stabilesc noi taxe sau impozite, ca şi cele care modifică, completează sau anulează legi şi hotărâri referitoare la taxe sau impozite se adoptă prin referendum
– Parlamentul nu poate adopta legi, hotărâri sau moţiuni care sunt contrare rezultatului unui referendum naţional valabil. Poporul poate aproba legi, prin referendum naţional, în orice domeniu, inclusiv legi prin care să modifice, să completeze, sau să anuleze legi adoptate de Parlament.
– Orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată şi orice persoană fizică are obligaţia de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în faţa unei comisii parlamentare, în urma invitaţiei scrise primite din partea acesteia, cu respectarea principiului separaţiei puterilor în stat.
– Parlamentarii răspund juridic, individual, pentru încălcarea contractului electoral, dacă voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului contravin obligaţiilor asumate prin contractul electoral. – Parlamentarii răspund juridic, individual, potrivit legii, pentru prejudiciile produse poporului român de legile pentru care şi-au dat votul, în ciuda faptului că legile respective nu au făcut parte din Programul Legislativ aprobat de popor.
– Parlamentarul care a încălcat legea penală este urmărit, percheziţionat, reţinut, arestat şi trimis în judecată, potrivit legii.
– Se abrogă articolul din actuala Constituţie care interzice dreptul cetăţenilor de a propune proiecte de legi referitoare la problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea
– Se extinde dreptul de iniţiativă legislativă, adică dreptul de a face propuneri de legi, de la Guvern, parlamentari şi 100.000 de cetăţeni, cum este în actuala Constituţie, şi la Preşedintele României, la Avocatul Poporului şi la preşedinţii tuturor autorităţilor statului, propuse de noi.
– În cazul în care Parlamentul respinge propunerea legislativă iniţiata de Preşedintele României, de Avocatul Poporului, sau de cetăţeni, Autoritatea Electorală organizează referendum, în 45 zile de la data respingerii proiectului de către Parlament, pentru aprobarea proiectului de lege respins de Parlament. În cazul în care poporul aprobă proiectul de lege respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate.

– Candidaţii la funcţia de Preşedinte al României trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
A) să prezinte electoratului documente care să ateste numele şi prenumele părinţilor şi bunicilor, precum şi declaraţia sa pe proprie răspundere din care să rezulte dacă are cunoştinţă despre funcţiile deţinute în statul român, sau în alt stat, de către părinţii şi bunicii săi.
B) să aibă pregătire superioară;
G) să prezinte electoratului Programul Naţional de Dezvoltare a României pe următorii 4 ani, pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de Preşedinte al României, dacă va fi ales;
H) să prezinte electoratului structura Guvernului şi lista membrilor Guvernului, precum şi lista candidaţilor pentru funcţiile de prefect, cu care se angajează să realizeze Programul Legislativ şi Programul Naţional de Dezvoltare a României.

– În concepţia Constituţiei Cetăţenilor, Guvernul este cabinetul, aparatul de lucru, al Preşedintelui României. Membrii Guvernului sunt numiţi şi revocaţi de Preşedinte.

– Serviciul Român de Informaţii să informeze, direct, poporul, în toate cazurile în care Consiliul Naţional de Securitate nu ia măsurile adecvate pentru contracararea ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale semnalate de Serviciul Român de Informaţii şi, ca urmare, statul român sau cetăţenii acestuia sunt prejudiciaţi. Serviciul Român de Informaţii va fi scos, complet, de sub controlul politicienilor şi va fi pus sub controlul poporului. El va fi condus de un director ales de popor, prin vot universal, ca şi Preşedintele României şi preşedinţii celorlalte autorităţi ale statului. El va fi demis tot de popor, atunci când poporul ca constata că Serviciul Român de Informaţii nu îşi îndeplineşte obligaţiile constituţionale.

– Principalele ameninţări la siguranţa naţională sunt:
A) decăderea materială, intelectuală, morală şi biologică a populaţiei, generată de agresiunile structurilor mafiote care pot uzurpa instituţiile statului şi le pot folosi pentru jefuirea, manipularea şi umilirea cetăţenilor şi statului lor;
B) aservirea economică a ţării, transformarea ei în neocolonie, sursă de materii prime şi de mână de lucru ieftină, piaţă de desfacere pentru produse străine de mică utilitate;

– Autoritatea Judecătorească să fie condusă de un Preşedinte, ales de popor, ca şi Preşedintele României. Acesta nu va mai fi dator faţă de nici un politician. El va fi dator şi va răspunde numai în faţa poporului român, care l-a ales în această înaltă funcţie publică. El va numi, în funcţie, judecătorii, procurorii, avocaţii şi notarii publici, la propunerea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti. 
judecătorii care s-au făcut vinovaţi de decizii greşite să nu mai fie „inamovibili”

– Se crează o nouă componentă a statului român, Autoritatea Morală, care va deveni un adevărat garant al asigurării integrităţii morale în exercitarea tuturor funcţiilor publice. Autoritatea Morală va monitoriza modul în care toate persoanele alese în funcţii publice îşi respectă contractele electorale şi angajamentele asumate în campaniile electorale şi va aduce la cunoştinţa publicului rezultatele acestei monitorizări, va emite opinii referitoare la modul în care persoanele alese în funcţii publice şi-au îndeplinit angajamentele asumate în campaniile electorale, pe care le va publica pe site-ul său şi în Monitorul Oficial al României. Autoritatea Morală va formula cereri pentru trimiterea în judecată a persoanelor alese în funcţii publice care au încălcat prevederile contractelor electorale, care se află în incompatibilitate ori în conflict de interese, sau care nu pot justifica averile dobândite înainte sau în timpul exercitării mandatului. Autoritatea Morală va acorda asistenţă de specialitate comitetelor cetăţeneşti constituite, potrivit legii, pentru promovarea iniţiativelor legislative cetăţeneşti şi pentru organizarea referendumurilor. Autoritatea Morală va fi separată şi total independentă de celelalte componente ale statului. Preşedintele Autorităţii Morale va fi ales de popor, prin vot universal, ca şi Preşedintele României.

După cum se vede din selecția făcută de noi – vă asigurăm că restul noii Constituții e la fel de exploziv – liderii societății civile care se pregătesc să ia locul clasei politice actuale, promotori, totodată, ai noului concept de ”guvernare directă”, preconizează să ofere ”boborului” o nouă îndeletnicire națională de, aproape, zi cu zi. E vorba de prezentarea la referendumuri, din zori în seară, pentru a decide tot ce mișcă. O guvernare originală, cum nu se regăsește nici în filmele SF.

Cum se știe încă de aseară, din interviul dat Antenei 3, Marian Munteanu nu are proiecte pentru primăria generală, ci așteaptă sugestiile care urmează să vină de la bucureșteni, el anunțînd totodată înființarea de comisii civice pe lîngă primărie, care să colecteze ”ordinele” poporului spre a fi puse în aplicare. De asemenea, MM a precizat că, la primărie, are de gînd să pună în aplicare ideile organismelor civice recent lansate (GPR și Alianța Noastră), acesta fiind, de fapt, și motivul pentru care a acceptat oferta liberalilor.

Pentru toate acestea, PNL e dator, în opinia noastră, să dea electoratului niște explicații și încă repede.
Ca să se înțeleagă limpede drumul pe care are de gînd să o apuce cel mai important partid de dreapta al țării, în urma ciocnirii din tezele clasice ale liberalismului autohton și ideile total ne-ortodoxe ale grupării Munteanu & comp. (Bogdan Tiberiu Iacob)