CURS VALUTAR
1 EUR = 0 RON DOWN | 1 USD = 0 RON DOWN | 1 GBP = 0 RON DOWN

Ce am avut? Si ce am pierdut?

0 comentarii / 1179 vizualizări / 1 mai 2013

S-a intors insulta. S-a intors si calomnia. A fost desavarsita si discriminarea dintre presa scrisa, presa electronica si presa audiovizuala. Si, ramanand inca in acest camp al libertatii sau nonlibertatii de expresie, sa mai consemnam si ca in Tara Securitatii, numita Romania, nu mai exista de mult secretul convorbirilor telefonice, secretul corespondentei si, in general, niciun fel de secret. Cu atat mai putin al vietii intime. Ofiterii si procurorii vegheaza pentru noi.

Ultima isprava a Curtii Constitutionale a Romaniei este repunerea in vigoare a doua fapte dezincriminate in ultimii ani, respectiv insulta si calomnia. Acestea redevin fapte penale. In baza acestor infractiuni, recunoscute ca atare de catre Curtea Constitutionala, ziaristii vor putea fi condamnati penal daca nu vor fi in stare sa faca dovada unor informatii pe care le publica si care pot leza imaginea unor persoane. Foarte bine, se vor grabi multi sa spuna. Pana cand ziaristii isi pot permite sa arunce cu noroi si sa pateze onoarea unor oameni de bine fara ca acestia din urma sa se poata apara, iar primii sa suporte consecintele?

Desigur, logica poate fi expusa si in acesti termeni. Nu este adevarat ca limbajul de presa a degenerat in ultimii ani? Nu este adevarat ca multe personalitati ale vietii publice au fost terfelite pe calea unor razboaie mediatice? Nu este adevarat ca victimele insultelor si calomniilor nu au avut niciun mijloc de a se apara? Si de a dovedi lumii ca dreptatea este de partea lor? Iata de ce, faimosul Danilet, si ca el multi altii, considera ca ceea ce a facut mai nou Curtea Constitutionala este un act de dreptate. Sa infunde, asadar, puscaria ziaristii care calomniaza si insulta.

Din pacate multe dintre argumentele invocate de adeptii reintroducerii pedepselor penale pentru derapajele din presa pot fi sustinute cu argumente solide. Desi exista mai multe coduri deontologice, in absenta unei autoritati recunoscute de breasla jurnalistilor, cum era in urma cu mai multi ani Clubul Roman de Presa, nu exista niciun mijloc de presiune impotriva jurnalistilor care, cu rea-credinta, lezeaza onoarea altor persoane. In audiovizual, o lege destul de stirba discrimineaza televiziunile si posturile de radio in raport cu presa scrisa si cea electronica. Mai nou, printr-o ordonanta de urgenta, discriminarea se extinde si asupra publicitatii. In rest, exista, har Domnului, nenumarate reglemetari care nu se aplica.

Cine este vinovat ca o persoana lezata printr-un articol mincinos trebuie sa astepte 5-6 ani pentru a-si castiga dreptatea in fata unei instante civile? Cine este vinovat de faptul ca instantele civile nu acorda cuvenitele despagubiri pentru reparatii morale? Ce castiga o societate care, neaplicandu-si propriile norme de drept, introduce altele?

De ce are, de fapt, nevoie Romania in domeniul presei? De o suprareglementare? Sau de o dereglementare? Dar in domeniul drepturilor cetatenesti? De mai multa securitate? Sau de mai putina securitate? Cand vom sti si cum vom sti sa iesim din acest cerc vicios? (Sorin Rosca Stanescu)

Sursa: CorectNews

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *