Propunerea lansată de președinte exact înaintea congreselor USL a fost tocată de media în fel și chip, cele mai multe opinii oscilînd între cacealma penibilă, semn al degringoladei prezidențiale, și manevră de imagine, menită să îngroape mediatic manifestările opoziției.

Nu e deloc exclus ca variantele de mai sus să fie corecte, deși în al doilea caz, spre exemplu, președintele nu doar că nu a îngropat congresul USL, ci chiar l-a potențat mediatic, prin gestul său.

La fel de bine, însă, ar putea fi luată în considerare una aparte, potrivit căreia scrisoarea lui Băsescu prin care își oferă demisia în schimbul modificării Constituției, să fie o manevră diabolică, al cărei efect se va produce în viitor și nu azi.

Să o luăm metodic.

Ce efect ar putea avea o asemenea propunere, adică declanșarea de anticipate prezidențiale în toamnă, odată cu parlamentarele, asupra partidelor din USL, dacă ea ar fi luată, cît de cît, în serios?
Asupra PSD ar avea un efect nu tocmai plăcut, pentru că anticipatele prezidențiale ar conduce aproape 100% la victoria lui Crin Antonescu, care, practic, nici nu ar avea adversar. PDL nu e în stare, în momentul ăsta, să dea măcar un candidat de primar general ca lumea, darmite unul prezidențial. Ungureanu o fi el redutabil, dar timpul e prea scurt pentru a obține notorietatea de care are nevoie, ca și sprijinul necesar; abia în 2014 s-ar putea vorbi de o candidatură demnă de luat în seamă.

Numai că un Crin ajuns președinte PREA REPEDE deranjează profund apele PSD, partid care, oricum, înghite greu ideea unei asocieri parte-n parte cu un partid mic, altădată plasat la genunchii colosului social-democrat.
Probabil că, în fundul sufletului, mulți pesediști visează la cîștigarea guvernării pentru partid, pentru ca în perioada rămasă pînă la prezidențialele la termen să găsească o soluție de a-și impune propriul candidat.

Pentru PNL, însă, sau cel puțin pentru o parte importantă a electoratului său, propunerea lui Băsescu e o ardere teribilă a ficaților, tocmai pentru că partidul s-ar afla în cea mai avantajoasă postură din istoria sa pentru obținerea șefiei statului. Sigur că e greu de crezut că Băsescu s-ar ține, realmente de promisiune, dar întotdeauna în asemenea cazuri există acel sindrom, acea întrebare neliniștitoare ”what if?”.

Deocamdată, niciun liberal nu a îndrăznit să cîrîie împotriva respingerii de către liderii USL a propunerii prezidențiale.
Numai că un asemenea moment poate veni curînd.
Mai precis, după alegerile locale, cînd sunt posibile cîteva evenimente importante.

Chiar dacă USL va obține un scor excelent, acesta s-ar putea să nu se reflecte întocmai și la nivelul PNL, ci doar la cel al PSD, nava-amiral a alianței.
În 2008, să nu uităm, candidații PNL la locale au beneficiat de sprijinul guvernării Tăriceanu, într-un moment cînd criza nu izbucnise și bani guvernamentali veneau ploaie peste colegiile liberale.
În toamnă, la parlamentare, a fost la fel: grație decupării abile a colegiilor, PNL a obținut dublul fotoliilor parlamentare la care ar fi fost îndreptățit să aspire, după cum a recunoscut public, la un moment dat, Viorel Hrebenciuc, unul dintre sforarii care au participat la aranjarea colegiilor.

Acum, sprijinul guvernamental nu mai există, iar legile electorale sunt la mîna PDL. Uninominalul într-un singur tur poate aduce surprize nebănuite.
Dacă PNL nu scoate un scor cel puțin la fel de bun ca în 2008, pot apărea probleme severe în interiorul partidului, plus că PSD a anunțat că paritatea pe liste va fi rediscutată în perspectiva parlamentarelor în funcție de rezultatul localelor.
Or, argumentul principal al lui Antonescu la constituirea alianței cu un partener profund incompatibil a fost tocmai paritatea, nevisată, de unu la unu.

O asemenea situație e mediul perfect pentru ca o grupare din PNL să iasă la atac și să critice alianța cu PSD, ca și rezultatele actualei conduceri în raport cu cele ale echipei Tăriceanu, din 2008.

Prin scrisoarea-propunere trimisă USL vineri, Băsescu furnizează un argument care poate fi extrem de util opozanților lui Antonescu după alegerile locale, atunci cînd aceștia vor putea spune și că actualul lider liberal a ratat șansa cîștigării Cotrocenilor în noiembrie, prin atitudinea rigidă față de șeful statului.

Să nu uităm că există un grup care, la congresul din acest week-end, a refuzat să voteze în favoarea numirii lui Frunzverde drept vicepreședinte al PNL, iar portavocea grupului e același Ludovic Orban care a criticat adesea asocierea cu PSD.

Peste toate cele, însă, un eveniment petrecut aseară arată și mai clar cît de tulburi sunt apele de pe scena politică.
Prezent la B1TV (postul urmărit de fanii PDL), noul vicepreședinte al PNL, Sorin Frunzăverde, vorbește senin despre o posibilă colaborare a PNL cu PDL, după alegerile locale.
”La acest moment nu colaborez cu PDL, nici pentru formarea dreptei în România. Acest lucru s-ar putea întâmpla după alegerile locale sau parlamentare. Deocamdată, însă, aşa cum am mai spus, formarea unei drepte în România nu se poate face decât în PNL şi trebuie gândit foarte serios la nivelul partidului. Evident, sunt şi alţi membri de dreapta în România. Spun însă că este foarte dificil să localizăm construcţia unui asemenea proiect doar în persoane.” a spus fostul pedelist.

Incredibil, dar adevărat: Frunzăverde vorbește de posibila colaborare după locale a PNL cu PDL la doar cîteva ore după ce partidele USL au votat, cu surle și trîmbițe, un document menit să blocheze total colaborarea respectivă pe cîțiva ani de aici încolo, pentru că – atenție – protocolul USL ajunge cel puțin pînă la momentul alegerilor prezidențiale din 2014.

Comentariile sunt de prisos.

Pentru ca USL să cîștige în toamnă, unitatea de nezdruncinat este condiție sine qua non, iar scrisoarea lui Băsescu, ridiculizată pe nedrept de mulți, reprezintă un serios avertisment că în vară se va arunca totul pe cartea ruperii alianței, folosind, la nevoie, cozi de topor din interiorul acesteia.

Pînă atunci, în încheiere, să atragem atenția asupra unui alt eveniment aparent minor, dar cu serioase consecințe politice în viitorul apropiat: vineri, justiția a respins contestarea de către PNL a dreptului UNPR, ca partid netrecut prin alegeri, de a avea reprezentanți în Biroul Electoral Central și, implicit, în secțiile de votare.
Dacă s-a putut pentru UNPR, e de la sine înțeles că rețeta se va aplica în toamnă și pentru viitorul partid al premierului Ungureanu, care s-ar fi văzut, altminteri, profund dezavantajat în alegeri din acest motiv, în raport cu adversarii. Decizia ÎCCJ e un alt semn clar că sistemul lucrează de zor împotriva actualei opoziții și că festivismul exagerat nu e justificat, ba chiar păgubos, pînă una-alta. (Bogdan Tiberiu Iacob)