CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9490 RON UP | 1 USD = 4.2444 RON UP | 1 GBP = 5.8603 RON UP

Cine a votat contra scutului anti-racheta: cei patru care au speriat Vestul

0 comentarii / 1536 vizualizări / 24 noiembrie 2011

O majoritate absolut zdrobitoare a votat, în urmă cu cîteva zile, în Camera Deputaților, ratificarea acordului cu SUA privind amplasarea scutului anti-rachetă la Deveselu. Cu patru excepții. Cine sunt cei patru și de ce au votat astfel a încercat să afle pentru dumneavoastră Inpolitics.

267 de parlamentari au fost prezenți la ședința din 15 noiembrie, cînd Camera Deputaților, prima sesizată, a votat ratificarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, semnat la Washington la 13 septembrie 2011. Au existat, oarecum surprinzător, patru deputați care au votat împotrivă. Spunem surprinzător pentru că, în acest moment, în parlament nu mai există formațiuni declarat anti-americane, gen PRM.

Cine sunt cei patru și cărei formațiuni aparțin? Conform siteului Camerei Deputaților, e vorba de Miron Ignat, deputat al minorităților, Florin Tătaru și Florin Pîslaru, de la PSD și Horia Uioreanu, de la PNL. Niciunul de la PDL, UNPR sau UDMR. Ar mai fi și Victor Ponta, după ”dezvăluirea” lui Cozmin Gușă într-un interviu pentru ziare.com, numai că informația e nereală.

Contactat de Inpolitics, Miron Ignat e foarte concis, dar și tăios, cînd e vorba să explice opoziția sa față de scut: ”Ce ne trebuie nouă scut, ce ne trebuie o armă de asemenea calibru pe teritoriul țării? Nu vă întrebați de ce alte țări care au fost luate în calcul pentru scut au renunțat? De ce a renunțat Cehia, de ce a renunțat Polonia, nu vă întrebați? (Se întrerupe un moment din discuția telefonică pentru a spune ”Dobrî den” cuiva din preajmă n.n.) La ce ne-a folosit să punem baze americane în Dobrogea? Cînd pui un scut anti-rachetă, asta înseamnă cursă a înarmării, iar eu nu sunt de acord cu așa ceva, nu avem nevoie de asta. Nu au decît să nu îmi mai dea viză americanii pentru că am votat contra lor, nu am fost niciodată în SUA și nici nu am de gînd să mă duc. Dar, dacă aș vrea să mă duc și nu mi-ar da viză pentru că am votat conform conștiinței mele în parlament, înseamnă că aia nu e democrație, e rahat”.

Demn de menționat un mic amănunt: Ignat e reprezentantul în parlament al rușilor lipoveni și membru în comisia de prietenie cu Rusia și Belarus. Spune însă, că asta nu i-a influențat cu nimic votul: ”Nu e vorba că se enervează Rusia din cauza acestui scut, e vorba că așa consider eu că este corect, să mă opun unui proiect care nu aduce nimic bun țării mele, ci numai riscuri”.

Cu restul opozanților există mici probleme de comunicare: Florin Tătaru este nou venit în Cameră, în urma unor alegeri parțiale la Baia Mare, și nimeni, nici chiar cei de la grupul PSD, nu dețin numărul său de telefon. Promitem să mai săpăm. Florin Pîslaru are telefonul închis, iar Horia Uioreanu e plecat într-o deplasare externă pe alt continent, pentru încă cinci zile. Ceva observații interesant tot s-ar putea face, însă.

Astfel, exact în ziua votului privind scutul, Florin Pîslaru a depus o interpelare la adresa ministrului de externe, Teodor Baconschi, după ce acesta efectuase, cu doar cîteva zile înainte, o vizită la sediul Camerei de Comerț Româno-Americane. Declarativ, vizita ministrului avea ca scop întărirea relațiilor bilaterale cu SUA și discuții privind posibile investiții americane în România. Numai că, atrage atenția pesedistul în interpelare, ordinea de zi a întrevederii a fost ținută de MAE la secret, drept pentru care el solicită să i se prezinte musai concluziile și consecințele întrevederii cu americanii, ”consecințe directe și indirecte asupra economiei românească”. O somație care ar putea întări, oarecum, impresia de nițel anti-americanism din partea deputatului. Nițel, nu mult.

Cît despre liberalul Horia Uioreanu, explicația votului împotrivă ar putea fi cît se poate de pragmatică: parlamentarul liberal e membru marcant al comisiei de prietenie cu Iranul (fără a mai vorbi de alte două țări islamice, Liban și Indonezia), adică exact țara cel mai vehiculată drept posibilă țintă militară a SUA. Cum asemenea apartenență presupune vizite regulate în țara persanilor, nu e exclus ca Uioreanu să nu fi dorit să-și supere gazdele printr-un vot pro-american. (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *