Marea enigmă a modului în care tranzitul cerealelor din Ucraina s-a transformat, subtil, în import, a fost în sfîrșit tranșată: purtătoarea de cuvînt a C.E. pentru agricultură și comerț declară oficial că totul a fost premeditat și că s-a dorit aducerea pe piața europeană de produse cu prețuri cît mai scăzute. Și mai transmite că operațiunea va continua pe termen nedefinit și că țări precum România vor fi bune de plată la despăgubirea propriilor fermieri afectați. În fine, se tranșează și operațiunea Bîstroe: se va merge pe această variantă pentru că s-a dovedit că transportul pe Marea Neagră nu a fost eficient.

Ce transmite Miriam Garcia Ferrer, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene pentru domeniile agricultură și comerț, într-un interviu exploziv pentru RFI.

Comisia Europeană promite că ”va lua măsuri” ca cerealele exportate de Ucraina să nu rămână în țările vecine, ci să plece mai departe în UE sau în alte state din afara spațiului comun. Dar recunoaște că operațiunea e dificil de supravegheat.

De asemenea, C.E. va acorda un nou ajutor de 100 de milioane de euro celor 5 vecini ai Ucrainei afectați de importul de grâne ucrainene, printre care și România. Dar statele amintite vor tripla sumele din buzunarele proprii.

”A fost important să ne asigurăm că aceste cereale și produse agricole ies din Ucraina, nu doar pentru UE, ci și pentru alte economii în curs de dezvoltare care erau foarte dependente de Ucraina. Deci, ceea ce am convenit acum un an și am implementat în iunie anul trecut a fost suspendarea tuturor taxelor. Așa că toate acele produse pentru care exista sistemul de cotă pot intra în UE fără taxe timp de un an, deci, până în iunie, anul acesta. Acum câteva luni, în februarie, am propus să prelungim această suspendare cu încă un an.”

Ferrer a fost abordată frontal în interviu pe cea mai spinoasă problemă: cum s-a pus semnul egal între tranzitul produselor – ceea ce înseamna că ele doar traversează fără taxe teritoriile unor state în drum spre beneficiari – și import, ceea ce a dus la invadarea piețelor cu produse ucrainene mai ieftine.

Răspuns: ”Se pare că traseul lor este foarte greu de controlat odată ce produsele intră pe piața UE. Avem o piață unică așa că nu putem controla la nivelul UE, cine le cumpără și unde se depozitează. Dar este adevărat că suntem foarte recunoscători pentru tot sprijinul pe care l-au acordat țările vecine Ucrainei, inclusiv România, pentru a facilita tranzitul și importul acestor produse pe Calea de Solidaritate pe care am pus-o la punct după război pentru a ajuta ca cerealele ajung în acele ţări care aveau nevoie de ele”.

Și ne lămurește și problema Bîstroe:

”Cu toate acestea, am realizat că mai avem destule de făcut la acest capitol, din cauza costurilor logistice care sunt încă destul de mari,

trebuie să construim un tranzit mai coordonat, trebuie să îmbunătățim infrastructura portuară, trebuie să îmbunătățim și interconexiunile la frontieră.

Și, apoi, un element foarte important este că majoritatea acestor produse erau exportate în trecut pe Marea Neagră, iar acum este mai dificil din cauza războiului. Cu sprijinul Națiunilor Unite, Ucraina a putut să exporte în continuare în cadrul Inițiativei pentru cereale, pe Marea Neagră, dar inițiativa nu a funcționat prea bine. Deci au fost situații în care nu s-a putut exporta pe Marea Neagră. De aceea s-a înregistrat o creștere a exporturilor fără taxe în aceste țări vecine Ucrainei, pe Calea de Solidaritate”.

Mai pe scurt, nu merge treaba pe mare prin Bosfor, așa că se va merge pe varianta Bîstroe, cu toate consecințele care vor deriva de aici.

Cît despre despăgubiri pentru fermieri, Ferrer aruncă și aici o bombă: UE stă prost cu banii, așa că de despăgubiri se vor ocupa mai mult bugetele statelor afectate.

”Am avut o discuție în cadrul Consiliului European din martie, în care țările au fost nemulțumite și au spus că sprijinul nu este suficient. Am recunoscut acest lucru și am continuat să discutăm despre cum am putea ajuta în continuare. Am luat în considerare un al doilea pachet de sprijin, care este încă în curs de consultare internă, dar președintele Comisiei Europene a anunțat săptămâna trecută că al doilea pachet de sprijin va fi de 100 de milioane de euro

și că acele țări care vor primi sprijinul ar putea completa această sumă cu 200%. Deci nu 100% ca în primul pachet, ci cu 200%.

Deci, este și o sumă destul de substanțială”.

Ce înseamnă, în traducere? Dacă guvernul român a anunțat că suma de 10 milioane de euro dată de Bruxelles va fi dublată de la bugetul nostru, sumele din noul pachet vor fi triplate, din banii contribuabililor români. Pentru alte 10 milioane europene, să zicem, guvernul va plusa cu 20 de milioane de la buget.

Pentru că, spune Ferrer, rezerva agricolă a UE e limitată ”și, pentru aceste ajutoare de urgență și alte acțiuni pentru fermieri din state membre, am folosit până acum aproape jumătate”.
Iar guvernele din România, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia, mai spune Ferrer, trebuie să deschidă buzunarele pentru că ”este foarte important pentru noi să acționăm împreună”.

Și veste de final: afacerea ucraineană va dăinui mult și bine.

”Vom continua să depunem toate eforturile pentru a ne asigura că Ucraina are capacitatea de a-și exporta cerealele care sunt, așa cum am menționat anterior, esențiale pentru hrănirea lumii

și pentru a ține prețurile scăzute” mai spune Ferrer. (B.T.I.)