Parlamentul a închis azi, pentru un timp cel puțin, chestiunea urmăririi penale a premierului în cazul conflictului de interese, dînd vot negativ cererii DNA. Ponta scapă, deocamdată, dar românii ar trebui să rămînă cu cel puțin trei chestiuni extrem de grave în cap, care să le dea de gîndit mult timp de aici încolo.

Prima dintre ele e că, în România, problema intervenției imunității parlamentare în calea Justiției a început să devină îngrijorătoare, pentru că e tot mai des întîlnită. Ceva ar trebui făcut urgent, dar, după boicotul misterios al PNL la adresa modificării Constituției, nu sunt șanse prea curînd să se schimbe situația.

A doua – și aici mare atenție! – românii trebuie să afle, fie și cu întîrziere, ce bombe le-au plantat sub fund politicienii, odată cu noul cod penal, în materie de conflict de interese. (Așa se întîmplă atunci cînd legile fundamentale ale țării, în loc să fie dezbătute pe îndelete în parlament, sunt adoptate în regim de urgență, prin asumarea răspunderii guvernului.)

Spunem asta pentru că același articol invocat în cazul lui Ponta, 301, coroborat cu 175 și 308, transformă milioane de români în infractori și poate bloca, totodată, în mare măsură, activitatea politică. Un pericol care a fost sesizat de mult de specialiști, s-a și încercat eliminarea lui pe cale legislativă, dar motive mai mult sau mai puțin de înțeles au zădărnicit aceste acțiuni, iar lucrurile au rămas bătute în cuie.

Mai precis, conflictul de interese, în forma noului cod penal, interzice românilor din mediul privat, spre exemplu, să-și angajeze rudele la firmele proprii, pentru că respectivul conflict nu se mai aplică doar funcționarilor publici, ci în cadrul oricărei persoane juridice. O prezentare detaliată a acestei ciudățenii o găsiți aici și e confirmată pe siteul juridice.ro de o analiză a conferențiarului universitar Sergiu Bogdan, prodecan la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai.
Alt exemplu: un director de teatru care joacă pe scena respectivului lăcaș de cultură intră automat în conflict de interese șamd.

Nu e singura aberație: același articol, ca să luăm doar un exemplu, interzice crearea instituției Primei Doamne, că tot s-a vorbit de ea în ultima vreme, pentru simplu motiv că, promulgînd o eventuală lege pe această temă, președintele țării ar intra automat în conflcit de interese, asigurînd un folos patrimonial nevestei.
Exemplele pot continua, nenumărate.

În fine, un al treilea aspect e noua mostră de ipocrizie furnizată de PNL, partid care pare să nu mai aibă absolut niciun fel de standarde morale. Liberalii au răcnit din toți bojocii împotriva premierului Ponta și a conflictului său de interese, dar uită un ”mic” amănunt.

În decembrie 2013, toți deputații PNL au votat o propunere legislativă de modificare a Codului penal, mai precis articolul privind conflictul de interese, prin care se înlocuia formula ”fapta funcționarului public” cu ”fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145”. Această modificare scotea politicienii de sub umbrela articolului buclucaș.

La loc de cinste între votanții legii era nimeni alta decît Alina Gorghiu, cea atît de vehementă, azi, contra lui Ponta.
Ulterior, modificarea a fost anulată de Curtea Constituțională, dar gestul politic rămîne. Și merită ținut minte de alegători, credem noi. (Bogdan Tiberiu Iacob)