Faptul că cca.130 de cetățeni români au făcut plîngeri în instanțe împotriva deciziei CCR de anulare a alegerilor a condus imediat la concluzia unor politicieni, jurnaliști, influenceri șamd că asistăm la o operațiune de tip război hibrid orchestrată de Rusia cu scopul destabilizării Justiției și, implicit, a României. ”Acțiunile din justiție par să fie parte din același război hibrid care a afectat și prezidențialele de anul trecut” scrie azi Deutsche Welle. Iar acel război hibrid, nu-i așa?, a fost opera Rusiei. Problema nu e că românii inteligenți și clarvăzători s-au prins atît de repede cum stă treaba, ci cum de alții, din alte state, au fost atît de fraieri încît nu găsească explicații similare în situații infinit mai de amploare.

Spre exemplu, în mai multe țări europene, inclusiv Italia și Germania, zeci de mii de persoane au inițiat procese individuale împotriva statului sau a producătorilor de vaccinuri (Pfizer, Moderna) pentru presupuse efecte adverse grave sau pentru impunerea obligativității vaccinării. În Italia, în 2022, peste 5.000 de cadre medicale au dat în judecată statul după ce au fost suspendate pentru refuzul vaccinării, cerînd despăgubiri și reintegrarea la locul de muncă. Aceste cazuri au fost individuale, dar nimeni nu s-a gîndit că la mijloc ar putea fi operațiune rusească.

După ce s-a descoperit în 2015 că Volkswagen a manipulat emisiile motoarelor diesel, peste un milion de proprietari de mașini din întreaga lume au inițiat procese individuale împotriva companiei. Care nu a fost atît de deșteaptă încît să dea vina pe o operațiune rusească și a plătit vreo 30 de miliarde de euro despăgubiri.

În SUA, începînd din 2017, mii de persoane, familii și autorități locale au inițiat procese individuale împotriva companiilor farmaceutice precum Purdue Pharma, acuzate că au promovat agresiv opioide (ex. OxyContin) fără a avertiza corespunzător despre riscul de dependență. Suma totală a despăgubirilor a depășit 50 de miliarde de dolari pînă în 2023, dar companiile nu s-au priceput să invoce o operațiune rusească.

În anii 80, expunerea la azbest, responsabilă pentru boli precum mezoteliomul, a dus la zeci de mii de procese individuale împotriva companiilor care au folosit sau produs azbest, în special în industria construcțiilor. În SUA, Franța sau Italia au fost depuse peste 1 milion de plîngeri în justiție, dar avocații companiilor nu s-au gîndit să dea vina pe ruși, spre ghinionul lor.

După scandalul Cambridge Analytica din 2018, mii de utilizatori ai Facebook au inițiat procese individuale în SUA și Europa, acuzînd compania că a permis accesul neautorizat la datele personale. În Europa, peste 50.000 de utilizatori au depus plîngeri individuale în instanțele naționale, invocînd încălcarea GDPR. În Irlanda, de exemplu, au fost înregistrate peste 10.000 de cazuri între 2018 și 2023, cerînd despăgubiri pentru încălcarea confidențialității. Rușii au scăpat și atunci cu fața curată.

În anii ’90, zeci de mii de fumători și familiile lor au depus procese individuale împotriva giganților din industria tutunului, precum Philip Morris și R.J. Reynolds, acuzîndu-i că au ascuns riscurile cancerului asociate cu fumatul. Nu s-a reușit scoatarea la lumină a adevărului, anume că la mijloc era o operațiune rusească de destabilizare a statelor.

Substanțele per- și polifluoroalchil (PFAS), numite „chimicale eterne”, au fost asociate cu diverse boli, inclusiv cancerul, și au dus la un val de procese individuale împotriva companiilor precum 3M și DuPont. Peste 30.000 de persoane din SUA au depus cereri individuale pînă în 2025, acuzînd contaminarea apelor potabile și expunerea ocupațională. 3M a plătit peste 12 miliarde de dolari despăgubiri pentru că nu se prinsese că de vină erau rușii.

Și în România, în perioada 2010-2015, mii de cetățeni au deschis procese individuale împotriva băncilor, reclamînd clauze abuzive în contractele de credit, în special cele legate de comisioane ilegale sau dobînzi variabile calculate netransparent. Aceste procese au fost declanșate după ce legea 193/2000 privind clauzele abuzive a fost armonizată cu directivele UE, iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene a emis decizii care încurajau protecția consumatorilor. De exemplu, în 2013, peste 10.000 de cazuri au fost raportate doar în București, majoritatea împotriva băncilor precum Volksbank sau BCR. Băncilor nu le-a trecut prin cap să invoce războiul hibrid rusesc.

Acum, pentru ceva mai mult de 100 de acțiuni în instanță, colții rînjiți ai Rusiei interesați în destabilizarea patriei au ieșit clar la iveală, conform minților lucide din politica și presa autohtonă. Pentru că unii oameni chiar nu pot fi induși în eroare, nu-i așa? (Bogdan Tiberiu Iacob)