CURS VALUTAR
1 EUR = 0 RON DOWN | 1 USD = 0 RON DOWN | 1 GBP = 0 RON DOWN

Curtea Constitutionala: ”ANI a confundat ancheta cu judecata”

0 comentarii / 1344 vizualizări / 22 aprilie 2010

Curtea Constituţională (CC) apreciază că activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) este mai mult decât ar trebui să aibă voie un organ administrativ, făcându-se confuzie între anchetă şi judecată.

Magistraţii constituţionali au apreciat că actul de constatare întocmit de inspectorii de integritate are efecte juridice similare rechizitoriului, sub aspectul sesizării instanţei de judecată. Astfel, prin actul de constatare, inspectorul de integritate analizează şi decide – printr-un procedeu specific funcţiei de judecată – dacă există diferenţe vădite între averea dobândită pe parcursul exercitării funcţiei şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă şi dacă dobândirea unei cote-părţi din avere sau a anumitor bunuri determinate este nejustificată, solicitând instanţei de judecată – ca urmare a aceluiaşi procedeu – confiscarea averii nejustificate.

„Totodată, drept consecinţă a activităţii de cercetare, Agenţia sesizează organul de urmărire penală, dacă se constată că există probe sau indicii temeinice pentru săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală „, se arată în motivarea CC, conform Mediafax.

Curtea a constatat că anumite activităţi desfăşurate de inspectorii de integritate au caracter jurisdicţional, creându-se o confuzie între funcţia de anchetă şi cea de judecată.

“Inspectorul de integritate – pe baza liberei sale aprecieri în administrarea probelor, printr-o procedură care nu respectă contradictorialitatea – decide că o parte din avere este nejustificată şi prin urmare, dă un verdict, „spune dreptul” (iuris dictio), activitate permisă numai instanţelor de judecată”, notează CC.

Curtea a mai apreciat că organele care exercită aceste activităţi nu sunt instanţe judecătoreşti şi nu se supun normelor de organizare şi funcţionare prevăzute în Constituţie.

„Curtea observă că, înainte de intrarea în vigoare a Legii 144/2007, competenţa de constatare a existenţei unei diferenţe vădite între bunurile şi valorile declarate sau deţinute şi bunurile şi valorile ce puteau fi dobândite din veniturile legal realizate aparţinea „comisiei de cercetare”, un organ colegial, format din judecători şi procurori, potrivit Legii 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici”, se mai arată în motivare.

De asemenea, CC a stabilit că este neconstituţional ca ANI să aibă activităţi de cercetare şi de constatare, în temeiul cărora este sesizată instanţa de judecată, solicitându-se confiscarea averii, sau organele de urmărire penală, care nu se pot încadra nici în modalităţile de exercitare a jurisdicţiilor speciale administrative, deoarece nu sunt facultative.

De asemenea, Curtea a stabilit că atribuţia inspectorului de integritate de a solicita confiscarea averii încalcă şi prevederile articolului 44 aliniatele 8 şi 9 din Constituţie, potrivit cărora „averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă”, iar „bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.”

„Recunoscând posibilitatea inspectorului de integritate de a solicita instanţei de judecată competente – în ipoteza nejustificării dobândirii unei cote-părţi din avere sau a unor bunuri determinate – confiscarea acestei părţi sau a bunului determinat, prevederile art.46 din Legea nr.144/2007 extind măsura
confiscării de la bunurile dobândite ilicit şi cu privire la bunurile nejustificate, încălcând astfel prevederile art.44 alin.(8) şi (9) din Constituţie”, potrivit motivării.

CC a decis, în 14 aprile, că o serie de prevederi ale Legii de funcţionare a ANI sunt neconstituţionale, motivarea deciziei fiind publicată azi.

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *