CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

De ce nu ne vrea Olanda în Schengen

63 comentarii / 9273 vizualizări / 12 octombrie 2022

Dialogul surzilor, azi – Iohannis: ”România îndeplinește condițiile pentru aderarea la Schengen”. Mark Rutte: „Astăzi, parteneriatul nostru este mai puternic decât oricând. Împreună, stăm umăr la umăr împotriva agresiunii lui Putin. Rămânem alături de prietenii noştri ucraineni şi apărăm democraţia şi libertatea. În acelaşi timp, zicem noi că despre aderarea la Schengen poate fi vorba când toate condiţiile sunt îndeplinite”.

Și acum, să punem degetul pe o rană dureroasă: România are șanse sub-minimale să intre în Schengen prea curînd. Și să explicăm și de ce.

Nu este despre corupție, adică marele impediment invocat de ani de zile de olandezi ca să nu primească România și Bulgaria.
Este vorba strict de imigrație.

Să o spunem direct: olandezii sunt speriați de multă vreme de perspectiva ca ”invaziile barbare” din est să le strice feng-shui-ul unei culturi și civilizații de excepție, confruntate, totuși cu probleme dramatice.

Una dintre aceste probleme, poate cea mai severă, e teritoriul restrîns în raport cu populația. Olanda e cea mai aglomerată țară europeană (cu exepția Maltei) pe kilometrul pătrat. Ca să mai cîștige spațiu, s-a chinuit decenii să smulgă mării una dintre provinciile sale, prin desecare. Olanda se confruntă inclusiv cu o criză de locuințe pentru cetățeni. Luna trecută, guvernul olandez anunța o serie de inițiative pentru a răspunde la creșterea imigrației și lipsa corespunzătoare de locuințe. Pe de o parte, va lua măsuri pentru a reduce numărul de noi sosiți solicitanți de azil. Pe de altă parte, municipalitățile lucrează pentru a găsi 20.000 de locuri suplimentare de locuințe pentru solicitanții de azil cu permis de ședere, astfel încât aceștia să poată fi mutați mai rapid din centrele supraaglomerate.

Țara se izbește și de periculosul fenomen al îmbătrînirii populației, dar, în egală măsură, nu acceptă ideea unei deschideri prea largi către imigranți, deși era cîndva cunoscută drept una dintre cele mai tolerante state.

A venit însă migrația celor din fosta Iugoslavie, după război, apoi cea a sirienilor și, în fine, cea de după integrare, în special din statele est-europene, așa că Polonia, aflată în Schengen, a ajuns în topul imigranților din Țările de jos, iar România pe locul 3, la nivelul anului trecut. Un sfert din populația Olandei e formată din ne-olandezi, mai exact sirieni, turci, marocani, indonezieni ori din alte state europene. O paritate de 3-1 care se regăsește și în Israel, spre exemplu, și știm că lucrurile nu sunt liniștite pe acolo.
O altă problemă mare e teama olandezilor că imigranți precum cei din România și Bulgaria vor strica grav piața muncii, luînd locul angajaților autohtoni pentru că acceptă salarii mai mici și condiții grele și nu strîmbă din nas să fie plătiți la negru.

Pentru a limita numărul de noi veniți, spre exemplu, guvernul olandez a anunțat că solicitanții de azil cu permis de ședere nu vor mai avea voie să se reîntâlnească cu familiile lor înainte de a fi găsită o locuință adecvată. Această regulă, însă, contravine directivelor europene, potrivit politologului de la Universitatea din Amsterdam, Saskia Bonjour . Ea spune: ”Niciun truc nu face acest lucru acceptabil din punct de vedere legal. Cu cât separarea durează mai mult, cu atât mai mult dăunează copiilor”.

După integrarea României în UE, în 2007, Olanda, care are inclusiv ministru al Imigrației, s-a numărat printre țările care au tărăgănat la maxim liberalizarea pieței muncii, care s-a produs abia în 2014.
În 2012, ne amintim un scandal de proporții, atunci cînd un partid olandez de extremă-dreaptă, PVV, a creat un site unde olandezii erau invitați să semnaleze orice neajunsuri produse de imigranți din România. „Ai probleme cu persoane din Europa Centrală şi de Est? Ţi-ai pierdut locul de muncă în faţa unui polonez, bulgar, român sau alt est-european? Vrem să ştim”, afirma PVV pe site.
Olandezii erau invitați să semnaleze probleme precum zgomotul, maşinile prost parcate, producerea unor degradări, să spună cum şi-au pierdut locul de muncă în fața imigranților șamd.

Comisia Europeană a reacționat dur: „Noi îndemnăm cetăţenii Olandei să nu dea curs acestei intoleranţe. Ei ar trebui, din contră, să spună clar pe site-ul PVV că Europa este un loc al libertăţii. Intoleranţa nu are ce căuta pe continentul nostru”, a spus comisarul Vivianne Reding. Nu la fel de dur a reacționat premierul Rutte, care s-a făcut că plouă.

Un sondaj publicat la începutul lunii decembrie 2013 arăta că opt din zece olandezi considerau că este necesar ca frontierele ţării lor să rămână închise pentru români şi bulgari în 2014.

Desigur, românii și bulgarii nu pot fi împiedicați să ajungă în Olanda doar prin blocarea accesului în Schengen, cel mult încetiniți în mișcări.
Adevărata strategie este, foarte probabil, conturarea prin varii acțiuni și declarații belicoase, a unui climat ostil cetățenilor din est. Să li se transmită prin cît mai multe canale că nu sunt bineveniți acolo.
Și asta s-a petrecut în ultimul deceniu și mai bine, cu vîrf și îndesat.
Olanda și România, ca și Bulgaria, și-au aruncat vorbe și acuzații grele de la cel mai înalt nivel, construind o relație deloc de invidiat.

Prin 2011, guvernul bulgar a anulat în ultimul moment o vizită oficială a premierului olandez, Mark Rutte, care urma să ajungă şi în România, sub pretextul „unei dezbateri foarte dificile pe tema bugetului Bulgariei”. Nu mult după ce Olanda și Finlanda blocaseră accesul Bulgariei și României în Schengen.

Premierii bulgar şi român vruseseră explicaţii din partea lui Rutte, dar nu au primit nimic afară de tradiționala ”corupție și crima organizată”.
Preşedintele Traian Băsescu, nervos, cerea boicotarea legumelor şi fructelor olandeze sau evoca traficul de droguri din portul Rotterdam şi prostituţia: „România are Albiţa. Olanda are Rotterdam-ul. Da? Îmi pare rău, nu Albiţa e poarta de intrare a ţigărilor, a alcoolului, a drogurilor. Şi nu România, din neputinţă, a legalizat prostituţia, nu România, din neputinţă, a legalizat consumul de droguri”.

Să nu mai vorbim de celebrul „război al lalelelor”, după ce mai multe tiruri de flori, bulbi şi seminţe din Olanda au fost împiedicate să intre în România, autorităţile afirmând că se tem de prezenţa unei „bacterii periculoase”. Fostul ambasador olandez, Matthijs van Bonzel, fusese trimis la post la Bucureşti din decembrie 2011, dar a fost nevoit să aştepte până la 8 mai 2012 pentru a fi primit la Cotroceni, în vederea prezentării scrisorilor de acreditare.

În toamna lui 2013, ministrul olandez pentru Afaceri Sociale, Lodewijk Asscher, declara, la Haga, la un summit dedicat locurilor de muncă pentru imigranţi, că va iniţia o cercetare pentru a verifica nemulţumirile olandezilor, care se plâng că rămân fără locuri de muncă din cauza muncitorilor est-europeni care acceptă salarii mai mici. Asscher îşi exprima speranţa că rezultatele acestei cercetări vor convinge C.E. să ia măsuri pentru a reduce migraţia muncitorilor în interiorul UE.

Problema e, pe de-o parte, că C.E. nu are ce măsuri să ia împotriva imigranților din interiorul UE, pentru că ar arunca în aer însăși ideea de uniune. Pe de altă parte, însă, nici Mark Rutte, aflat la putere de mulți ani, nu ar fi drept să fie etichetat drept un inamic personal al României; doar are ingrata misiune să pară astfel.

El știe foarte bine că un partid care ar lua măsuri sau măcar ar promite electoral relaxarea accesului imigranților în țară ar fi victimă sigură în fața olandezilor nervoși. Să mai adăugăm că Olanda nu a mai avut un partid majoritar de guvernămînt din secolul 19, legea făcînd-o sistemul de coaliții, ceea ce fragilizează adesea guvernarea și provoacă îndelungi crize.

În martie 2023, la trei luni după votul din decembrie privind admiterea României/Bulgariei în Schengen, Olanda are trei rînduri de alegeri, dintre care două importante. E vorba de alegerile provinciale, care decid deputații locali ai celor 12 provincii, ca și conducătorii așa-numitelor plăci de apă, organisme guvernamentale regionale însărcinate cu gestionarea barajelor, căilor navigabile, nivelurilor apei, calității apei și tratarea apelor uzate, ele fiind printre cele mai vechi forme de administrație locală în Olanda.

Iar la ultimele alegeri provinciale, din 2019, partidul de guvernămînt, VVD, al lui Rutte a luat doar două provincii, în timp ce patru au mers la partidul Apelul Creștin-Democrat și alte trei la Forumul pentru Democrație. Iar ACD și FD sunt partide, bunăoară, care nici nu vor să audă de imigranți.

Să credem că partidul premierului Rutte ar risca viitoarele alegeri votînd pentru admiterea României în Schengen la finele acestui an?

Greu de crezut. Nici în decembrie și, cine știe, poate ani buni de aici încolo. La fel ca Germania pe plan economic în acest moment, Olanda a ales să își vadă propriul interes social în disprețul spiritului UE, fără a se sinchisi, la fel ca nemții, de șubrezirea construcției europene. Or fi de admirat, or fi de înjurat?

Mai rămîne, în aceste condiții, o singură mare întrebare: ar putea portul Constanța să fie o răsplată suficient de mare pentru Rutte & comp pentru a acoperi riscurile politico-electorale generate de admiterea României în Schengen? Nu există deocamdată un răspuns categoric. (Bogdan Tiberiu IACOB)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

63 Comentarii

  1. Este de înțeles faptul că olandezii beneficiază deja de o guvernare naționalist suveranistă. Toate problemele olandezilor se vor rezolva atunci când curentul naționalist suveraniștilor va ajunge la putere în România. Românii se vor întoarce în Patria mamă unde va curge lapte și miere, potrivit promisiunilor electorale, și niciun cetățean străin nu va mai munci pe teritoriul României, ca să nu ia locul de muncă al unui român. Mai multe detalii pe acest subiect vă pot furniza strategii acestui curent naționalist suveranist: deputatul G.S., maestrul D.P., profesorul univ. C.L. sau generalul S.P.

    • Degeaba face pe desteptul.

      • Ai mare dreptate. I-am cerut profesorului universitar doctor în istorie Corvin Lupu să-mi prezinte doctrina naționalismului suveranist. A făcut mișto de mine spunând că eu vreau să dezbin naționalismul adresând asemenea întrebări prostești.

        • Dar in afara de asta altceva mai stii? La altceva te mai pricepi?

          • Mă mai pricep. Maestrul Dan Puric ne povestește de două decenii ce deștepți și frumoși sunt românii. Dar uită să ne explice cum stă el cu familia tradițională ortodoxă după ce și-a abandonat a doua soție pe care a pus-o să înfieze doi copii. Pe prima soție a părăsit-o lăsându-i în îngrijire un băiat. Vorba cântecului: Cântă cucu-n Bucovina …

          • grohhh, grohhh, grohhh

          • Lua-ti-as fata-n flecuri de jeg ordinar si sekurist muist curvit in goaza de retarzii tai de sefi onanisti… aia de s-au cacat in adancul sufletului tau cel negru, muistule!
            PS: taste your own medicine… sau, altfel spus, ca sa vezi cum e sa te pishe’n freza, mai kakatule!

        • pe el.

      • Lua-ti-as fata-n flecuri de jeg ordinar si sekurist muist curvit in goaza de retarzii tai de sefi onanisti… aia de s-au cacat in adancul sufletului tau cel negru, muistule!
        PS: taste your own medicine… sau, altfel spus, ca sa vezi cum e sa te pishe’n freza, mai kakatule!

        • şi te uiţi in oglindă? Îl vezi pe dracu şi-ţi faci ochi dulci?

          • Lua-ti-as fata-n flecuri de jeg ordinar si sekurist muist curvit in goaza de retarzii tai de sefi onanisti… aia de s-au cacat in adancul sufletului tau cel negru, muistule!
            PS: taste your own medicine… sau, altfel spus, ca sa vezi cum e sa te pishe’n freza, sefii tai, mai kakatule!

          • Hora mare. Toţi bolnavii la cap au spart porţile şi au ieşit la drumul mare să dea la cap. Păzea că muşcă, turbaţii.

          • iar acum se zvarcoleste in spume, ca sufera de Doamne Fereste.

        • Îndrăcite, tot felul de leşuri ambulante dizgraţioase, care nu-şi mai încap în piele de la aerele ce le umflă egoul putred ce le ţine loc de suflet, ei terfelesc satisfăcuţi şi ideea de neam, şi de patriotism şi de suveranism, dar şi credintă. Şi numai cu asta se ocupă, parcă, bolnavi febrili. Aflăm acum că tot ei hărţuiesc şi profesori universitari ai istoriei naţionale, subminându-i, şi se şi mândresc prosteşte cu asta.

          • hidre, reptile păroase, şobolani gigantici şi dinozauri cu şapte capete cu guri de foc, sunt toate pe aici şi pretutindeni unde pot să muşte.

  2. Dar cand ei s-au dus peste altii, cum a fost? Olanda a fost imperiu, a avut colonii. Si apoi ce mare branza acest schengen? Merita sa dam tot pe nimic? Ce beneficii avem de la mUE?

  3. Nu e o miză ultra exagerată acest Schengen? De aia nu o duc românii bine, că nu sunt în Schengen şi că nu se mută în Olanda? Nu o duc cumva rău pentru că sunt o colonie economică secătuită, tocmai Olanda stând chiar în capul listei coloniştilor ei străini? Cât câştigă net Olanda de pe urma intrării ei în economia României, peste zece miliarde de euro anual, nu se spune, ca să nu îi ia lumea cu parul pe toţi.

    • Te belesc, ţigane.

  4. […] schenDialogul surzilor, azi – Iohannis: ”România îndeplinește condițiile pentru aderarea la Schengen”. – Mark Rutte: „Astăzi, parteneriatul nostru este mai puternic decât oricând. Împreună, stăm umăr la umăr împotriva agresiunii lui Putin. Rămânem alături de prietenii noştri ucraineni şi apărăm democraţia şi libertatea. În acelaşi timp, zicem noi că despre aderarea la Schengen poate fi vorba când toate condiţiile sunt îndeplinite”. Și acum, să punem degetul pe o rană dureroasă: România are șanse sub-minimale să intre în Schengen prea curînd. Și să explicăm și de ce. Nu este despre corupție, adică marele impediment invocat de ani de zile de olandezi ca să nu primească România și Bulgaria.Este vorba strict de imigrație.Să o spunem direct: olandezii sunt speriați de multă vreme de perspectiva ca ”invaziile barbare” din est să le strice feng-shui-ul unei culturi și civilizații de excepție, confruntate, totuși cu probleme dramatice.Una dintre aceste probleme, poate cea mai severă, e teritoriul restrîns în raport cu populația. Olanda e cea mai aglomerată țară europeană (cu exepția Maltei) pe kilometrul pătrat. Ca să mai cîștige spațiu, s-a chinuit decenii să smulgă mării una dintre provinciile sale, prin desecare. Olanda se confruntă inclusiv cu o criză de locuințe pentru cetățeni. Luna trecută, guvernul olandez anunța o serie de inițiative pentru a răspunde la creșterea imigrației și lipsa corespunzătoare de locuințe. Pe de o parte, va lua măsuri pentru a reduce numărul de noi sosiți solicitanți de azil. Pe de altă parte, municipalitățile lucrează pentru a găsi 20.000 de locuri suplimentare de locuințe pentru solicitanții de azil cu permis de ședere, astfel încât aceștia să poată fi mutați mai rapid din centrele supraaglomerate.Țara se izbește și de periculosul fenomen al îmbătrînirii populației, dar, în egală măsură, nu acceptă ideea unei deschideri prea largi către imigranți, deși era cîndva cunoscută drept una dintre cele mai tolerante state.A venit însă migrația celor din fosta Iugoslavie, după război, apoi cea a sirienilor și, în fine, cea de după integrare, în special din statele est-europene, așa că Polonia, aflată în Schengen, a ajuns în topul imigranților din Țările de jos, iar România pe locul 3, la nivelul anului trecut. Un sfert din populația Olandei e formată din ne-olandezi, mai exact sirieni, turci, marocani, indonezieni ori din alte state europene. O paritate de 3-1 care se regăsește și în Israel, spre exemplu, și știm că lucrurile nu sunt liniștite pe acolo.O altă problemă mare e teama olandezilor că imigranți precum cei din România și Bulgaria vor strica grav piața muncii, luînd locul angajaților autohtoni pentru că acceptă salarii mai mici și condiții grele și nu strîmbă din nas să fie plătiți la negru.Pentru a limita numărul de noi veniți, spre exemplu, guvernul olandez a anunțat că solicitanții de azil cu permis de ședere nu vor mai avea voie să se reîntâlnească cu familiile lor înainte de a fi găsită o locuință adecvată. Această regulă, însă, contravine directivelor europene, potrivit politologului de la Universitatea din Amsterdam, Saskia Bonjour . Ea spune: ”Niciun truc nu face acest lucru acceptabil din punct de vedere legal. Cu cât separarea durează mai mult, cu atât mai mult dăunează copiilor”.După integrarea României în UE, în 2007, Olanda, care are inclusiv ministru al Imigrației, s-a numărat printre țările care au tărăgănat la maxim liberalizarea pieței muncii, care s-a produs abia în 2014.În 2012, ne amintim un scandal de proporții, atunci cînd un partid olandez de extremă-dreaptă, PVV, a creat un site unde olandezii erau invitați să semnaleze orice neajunsuri produse de imigranți din România. „Ai probleme cu persoane din Europa Centrală şi de Est? Ţi-ai pierdut locul de muncă în faţa unui polonez, bulgar, român sau alt est-european? Vrem să ştim”, afirma PVV pe site.Olandezii erau invitați să semnaleze probleme precum zgomotul, maşinile prost parcate, producerea unor degradări, să spună cum şi-au pierdut locul de muncă în fața imigranților șamd.Comisia Europeană a reacționat dur: „Noi îndemnăm cetăţenii Olandei să nu dea curs acestei intoleranţe. Ei ar trebui, din contră, să spună clar pe site-ul PVV că Europa este un loc al libertăţii. Intoleranţa nu are ce căuta pe continentul nostru”, a spus comisarul Vivianne Reding. Nu la fel de dur a reacționat premierul Rutte, care s-a făcut că plouă.Un sondaj publicat la începutul lunii decembrie 2013 arăta că opt din zece olandezi considerau că este necesar ca frontierele ţării lor să rămână închise pentru români şi bulgari în 2014.Desigur, românii și bulgarii nu pot fi împiedicați să ajungă în Olanda doar prin blocarea accesului în Schengen, cel mult încetiniți în mișcări.Adevărata strategie este, foarte probabil, conturarea prin varii acțiuni și declarații belicoase, a unui climat ostil cetățenilor din est. Să li se transmită prin cît mai multe canale că nu sunt bineveniți acolo.Și asta s-a petrecut în ultimul deceniu și mai bine, cu vîrf și îndesat.Olanda și România, ca și Bulgaria, și-au aruncat vorbe și acuzații grele de la cel mai înalt nivel, construind o relație deloc de invidiat.Prin 2011, guvernul bulgar a anulat în ultimul moment o vizită oficială a premierului olandez, Mark Rutte, care urma să ajungă şi în România, sub pretextul „unei dezbateri foarte dificile pe tema bugetului Bulgariei”. Nu mult după ce Olanda și Finlanda blocaseră accesul Bulgariei și României în Schengen.Premierii bulgar şi român vruseseră explicaţii din partea lui Rutte, dar nu au primit nimic afară de tradiționala ”corupție și crima organizată”.Preşedintele Traian Băsescu, nervos, cerea boicotarea legumelor şi fructelor olandeze sau evoca traficul de droguri din portul Rotterdam şi prostituţia: „România are Albiţa. Olanda are Rotterdam-ul. Da? Îmi pare rău, nu Albiţa e poarta de intrare a ţigărilor, a alcoolului, a drogurilor. Şi nu România, din neputinţă, a legalizat prostituţia, nu România, din neputinţă, a legalizat consumul de droguri”.Să nu mai vorbim de celebrul „război al lalelelor”, după ce mai multe tiruri de flori, bulbi şi seminţe din Olanda au fost împiedicate să intre în România, autorităţile afirmând că se tem de prezenţa unei „bacterii periculoase”. Fostul ambasador olandez, Matthijs van Bonzel, fusese trimis la post la Bucureşti din decembrie 2011, dar a fost nevoit să aştepte până la 8 mai 2012 pentru a fi primit la Cotroceni, în vederea prezentării scrisorilor de acreditare.În toamna lui 2013, ministrul olandez pentru Afaceri Sociale, Lodewijk Asscher, declara, la Haga, la un summit dedicat locurilor de muncă pentru imigranţi, că va iniţia o cercetare pentru a verifica nemulţumirile olandezilor, care se plâng că rămân fără locuri de muncă din cauza muncitorilor est-europeni care acceptă salarii mai mici. Asscher îşi exprima speranţa că rezultatele acestei cercetări vor convinge C.E. să ia măsuri pentru a reduce migraţia muncitorilor în interiorul UE.Problema e, pe de-o parte, că C.E. nu are ce măsuri să ia împotriva imigranților din interiorul UE, pentru că ar arunca în aer însăși ideea de uniune. Pe de altă parte, însă, nici Mark Rutte, aflat la putere de mulți ani, nu ar fi drept să fie etichetat drept un inamic personal al României; doar are ingrata misiune să pară astfel.El știe foarte bine că un partid care ar lua măsuri sau măcar ar promite electoral relaxarea accesului imigranților în țară ar fi victimă sigură în fața olandezilor nervoși. Să mai adăugăm că Olanda nu a mai avut un partid majoritar de guvernămînt din secolul 19, legea făcînd-o sistemul de coaliții, ceea ce fragilizează adesea guvernarea și provoacă îndelungi crize. În martie 2023, la trei luni după votul din decembrie privind admiterea României/Bulgariei în Schengen, Olanda are trei rînduri de alegeri, dintre care două importante. E vorba de alegerile provinciale, care decid deputații locali ai celor 12 provincii, ca și conducătorii așa-numitelor plăci de apă, organisme guvernamentale regionale însărcinate cu gestionarea barajelor, căilor navigabile, nivelurilor apei, calității apei și tratarea apelor uzate, ele fiind printre cele mai vechi forme de administrație locală în Olanda. Iar la ultimele alegeri provinciale, din 2019, partidul de guvernămînt, VVD, al lui Rutte a luat doar două provincii, în timp ce patru au mers la partidul Apelul Creștin-Democrat și alte trei la Forumul pentru Democrație. Iar ACD și FD sunt partide, bunăoară, care nici nu vor să audă de imigranți.Să credem că partidul premierului Rutte ar risca viitoarele alegeri votînd pentru admiterea României în Schengen la finele acestui an?Greu de crezut. Nici în decembrie și, cine știe, poate ani buni de aici încolo. La fel ca Germania pe plan economic în acest moment, Olanda a ales să își vadă propriul interes social în disprețul spiritului UE, fără a se sinchisi, la fel ca nemții, de șubrezirea construcției europene. Or fi de admirat, or fi de înjurat?Mai rămîne, în aceste condiții, o singură mare întrebare: ar putea portul Constanța să fie o răsplată suficient de mare pentru Rutte & comp pentru a acoperi riscurile politico-electorale generate de admiterea României în Schengen? Nu există deocamdată un răspuns categoric. […]

  5. Domnule BTI ati scris un articol laborios. Oare merita atata energie chestiunea?
    Olandezii astia se dau de ceasul mortii sa ne santajeze, in special cu portul Constanta. Apucaturi de colonialisti fara scrupule. Stiind asta, trebuie sa rupem pisica. Tot facem tusa de 11 ani, acuma putem sa i santajam si noi cu cerealele care tranziteaza RO ca sa aiba ei ce manca. Trebuie sa jucam dur si curajos acum. Nu intram pana la sf. 2022 in Shenghen, o sa dureze vamuirea unui camion 48 h..

    • Alte şmecherii stupide nu mai ai? Scoate tot din tine, că nu-i de ajuns să ne blocăm autosabotor vămile. Să ne dăm şi foc şi să ne aruncăm în aer drumurile?

      • Faptul ca n ai niciodata puncte de vedere, demonstreaza de fiecare data, ca executi ordine. Esti platit sa supraveghezi site-urile care au curajul sa rosteasca adevaruri fara perdea. iti schimbi forma, iei infatisari diferite (acronimele din titlu) dar de fapt esti acelasi – dracu gol. Esti straveziu si te dibuim de la o posta. Sefii tai cheltuie banii degeaba!

        • ceea ce este si foarte distractiv

        • Că doar unul este aşa de prost, nu pot fi mai mulţi. Acela eşti tu!

          • ..acronime diferite si mai multe ip-uri. Sunteti mai multi da in schimburi. Da, toti sunteti tampiti!

          • AUR scrie pe fruntea lor.

          • Toti bolnavii la cap au spart portile si au iesit la drumul mare sa dea la cap.

          • Lua-ti-as fata-n flecuri de jeg ordinar si sekurist muist curvit in goaza de retarzii tai de sefi onanisti… aia de s-au cacat in adancul sufletului tau cel negru, muistule!
            PS: taste your own medicine… sau, altfel spus, ca sa vezi cum e sa te pishe’n freza, mai kakatule!

          • peste tot, o ciuma de zoaie.

      • Lua-ti-as fata-n flecuri de jeg ordinar si sekurist muist curvit in goaza de retarzii tai de sefi onanisti… aia de s-au cacat in adancul sufletului tau cel negru, muistule!
        PS: taste your own medicine… sau, altfel spus, ca sa vezi cum e sa te pishe’n freza, mai kakatule!

        • Zoiaieee împuţită

          • Lua-ti-as fata-n flecuri de jeg ordinar si sekurist muist curvit in goaza de retarzii tai de sefi onanisti… aia de s-au cacat in adancul sufletului tau cel negru, muistule!
            PS: taste your own medicine… sau, altfel spus, ca sa vezi cum e sa te pishe’n freza, mai kakatule!

          • Sifiliticul e şi dement.

  6. avocatului Olandei la inpolitics, domnului BTI:
    „Ca să mai cîștige spațiu, s-a chinuit decenii să smulgă mării una dintre provinciile sale, prin desecare. ”
    -prin in-diguire, nimeni nu s-a gandit sa sece marea;
    nici daca ar iesi din schenghen olanda nu ar fi scutita,
    le trebuie un zid, cum a spus Trump.

  7. Asemeni multora din ziua de azi , scrii dar nu știi ce scrii, dai tare cu tupeu, ai limba aspră și cureți cu ea acolo unde soarele nu ajunge , poate sărăcia sau poate te-ai născut tâmpit .

    • pârtzzzzzzzzzzzzzz prostieeeeeeeee

    • stie si BTI
      ca olandezii au facut zidu invers’
      la mare nu la uscat,
      chiar ei enclavizatzii- limba lor nu are seaman in pronuntie,
      or fi picat direct din ozeneu(pe Planeta),
      glhwhphgll

  8. Romania și Bulgaria, deși conexate intru candidatura la Schengen, nu vor fi băgate decât doar separat și doar una, cealaltă va rămâne pe afara.
    Nu migrația intracomunitara (a românilor, a bulgarilor) ii deranjează pe olandezi ci migratia extracomunitara nestăvilită, și asta ii deranjează pe toți (austrieci, nemți, germani, francezi etc).
    Dacă Romania și Bulgaria intră amândouă in Schengen se creează un culoar Schengen din Grecia până în Spania, unde nimic nu va opri un emigrant la vreo graniță.
    Atunci, graniță Greciei (maritimă) va deveni graniță Schengen reală, iar ea e foarte greu de protejat.
    Romania și Bulgaria asigură de fapt granița Schengen a Greciei care, alfel, i-ar cam costa pe europeni să o securizeze in mod real.
    Asta w și motivul pentru care pe europeni nu-i deranjeaza sa ne bage in Schengen cu aeroporturile.
    Dacă vrem real sa intram in Schengen trebuie sa ne decuplam de Bulgaria și să le luăm fata, într-un fel sau altul.

    • N-are nicio legatura cu protejarea granitelor, asta e propaganda europeana imputita.

      Spania, Italia sunt in Schengen si sunt invadate zilnic de africani, cu sustinerea finaciara si juridica a U.E., a CJUE, CEDO, cu sustinerea Germaniei si a Norvegiei.

      Ungaria este parte Schengen, UE, NATO si isi protejeaza foarte bine granitele sale si ale U.E.

      Problema imigrantilor non-europeni serviti drept „studenti, doctori, refugiati, azilanti” si alte vrajeli este o problema de arhitectura juridica europeana si nationala a statelor si o problema de vointa politica la nivelul U.E. si a guvernelor statelor nationale.

      Cand a fost creat Schengen, statul bunastarii al ajutoarelor sociale, sistemul de acordare a ajutorului refugiatilor si azilantilor nu s-a gandit nimeni in ce fel va fi abuzat din exterior de subumani noneuropeni si din interior de profitori, afaceristi, oportunisti nenorociti.

  9. Follow the money. China’s money. BRI. De aia.
    Romania inghite, ca de obicei, ca o colonie de slugi.

  10. Toate mesajele “Lua-ti-as fata-n flecuri de jeg ordinar si sekurist muist curvit in goaza de retarzii tai de sefi onanisti… aia de s-au cacat in adancul sufletului tau cel negru, muistule!
    PS: taste your own medicine… sau, altfel spus, ca sa vezi cum e sa te pishe’n freza, mai kakatule!”
    Ii sunt adresate aluia de comenteaza sub anonimatul de “prost, desteptule, japita” si altele… stie el cine e, dar mai ales cine il plateste!
    Asa ca, pentru rigurozitate, as vrea sa ii reamintesc mizeriei de individ, in cauza:
    Lua-ti-as fata-n flecuri de jeg ordinar si sekurist muist curvit in goaza de retarzii tai de sefi onanisti… aia de s-au cacat in adancul sufletului tau cel negru, muistule!
    PS: taste your own medicine… sau, altfel spus, ca sa vezi cum e sa te pishe’n freza, mai kakatule!

    • M\marş in hazna putoare

      • Lua-ti-as fata-n flecuri de jeg ordinar si sekurist muist curvit in goaza de retarzii tai de sefi onanisti… aia de s-au cacat in adancul sufletului tau cel negru, muistule!
        PS: taste your own medicine… sau, altfel spus, ca sa vezi cum e sa te pishe’n freza, mai kakatule!

        • esti o hazna ambulanta, un bolnav dement. Sifilitic.

          • Lua-ti-as fata-n flecuri de jeg ordinar si sekurist muist curvit in goaza de retarzii tai de sefi onanisti… aia de s-au cacat in adancul sufletului tau cel negru, muistule!
            PS: taste your own medicine… sau, altfel spus, ca sa vezi cum e sa te pishe’n freza, mai kakatule!

          • o armata de zombii turbati

  11. hrana-ţi de-o viaţă bolnavă şi fără rost

    • Lua-ti-as fata-n flecuri de jeg ordinar si sekurist muist curvit in goaza de retarzii tai de sefi onanisti… aia de s-au cacat in adancul sufletului tau cel negru, muistule!
      PS: taste your own medicine… sau, altfel spus, ca sa vezi cum e sa te pishe’n freza, mai kakatule!

    • De azi, incepand, la orice comentariu de-al tau – limax ordinar si jegos ce esti (si am s ate pandeac, bai jegule) vei primi aceeasi postare:
      “Lua-ti-as fata-n flecuri de jeg ordinar si sekurist muist curvit in goaza de retarzii tai de sefi onanisti… aia de s-au cacat in adancul sufletului tau cel negru, muistule!
      PS: taste your own medicine… sau, altfel spus, ca sa vezi cum e sa te pishe’n freza, mai kakatule!”

      • esti o hazna ambulanta, un bolnav dement

        • Lua-ti-as fata-n flecuri de jeg ordinar si sekurist muist curvit in goaza de retarzii tai de sefi onanisti… aia de s-au cacat in adancul sufletului tau cel negru, muistule!
          PS: taste your own medicine… sau, altfel spus, ca sa vezi cum e sa te pishe’n freza, sefii tai, mai kakatule!

        • Bai KaKatule!
          Semneaza macar cu UM ala de te plateste!
          Edi is you name!…
          Lua-ti-as fata-n flecuri de jeg ordinar si sekurist muist curvit in goaza de retarzii tai de sefi onanisti… aia de s-au cacat in adancul sufletului tau cel negru, muistule!
          PS: taste your own medicine… sau, altfel spus, ca sa vezi cum e sa te pishe’n freza, mai kakatule!

          • toti sifiliticii aveti numai servicii secrete in cap, de parca ar da vreun serviciu un scuipat pe voi, retardatii. Rahati speciali, rahati de tras apa.

  12. Hai SIKTIR… sluga SRI!!
    Lua-ti-as fata-n flecuri de jeg ordinar si sekurist muist curvit in goaza de retarzii tai de sefi onanisti… aia de s-au cacat in adancul sufletului tau cel negru, muistule!
    PS: taste your own medicine… sau, altfel spus, ca sa vezi cum e sa te pishe’n freza, sefii tai… mai kakatule!

  13. Hai baietii de la CyberInt… bagati jegurile de postaci la productie! – ca d-aia ii platiti!

    • Un sifilitic cu servicii secrete la cap, de parca ar da vreun serviciu un scuipat pe el, retardatul de rahat

      • Lua-ti-as fata-n flecuri de jeg ordinar si sekurist muist curvit in goaza de retarzii tai de sefi onanisti… aia de s-au cacat in adancul sufletului tau cel negru, muistule!
        PS: taste your own medicine… sau, altfel spus, ca sa vezi cum e sa te pishe’n freza,sefii tai, mai kakatule!

        • ca asa se mananca la PoPo ta unde e el Militar

          • Lua-ti-as fata-n flecuri de jeg ordinar si sekurist muist curvit in goaza de retarzii tai de sefi onanisti… aia de s-au cacat in adancul sufletului tau cel negru, muistule!
            PS: taste your own medicine… sau, altfel spus, ca sa vezi cum e sa te pishe’n freza, sefii tai, mai kakatule!

          • Edi… seful tau!
            Lua-ti-as fata-n flecuri de jeg ordinar si sekurist muist curvit in goaza de retarzii tai de sefi onanisti… aia de s-au cacat in adancul sufletului tau cel negru, muistule!
            PS: taste your own medicine… sau, altfel spus, ca sa vezi cum e sa te pishe’n freza, sefii tai, mai kakatule!

          • Lua-ti-as fata-n flecuri de jeg ordinar si sekurist muist curvit in goaza de retarzii tai de sefi onanisti… aia de s-au cacat in adancul sufletului tau cel negru, muistule!
            PS: taste your own medicine… sau, altfel spus, ca sa vezi cum e sa te pishe’n freza, sefii tai, mai kakatule!
            PSS: vezi ca o sa iti primesti mesajul asta, peste tot pe unde vei posta, pe acest site, sluga muista de kkt a sefului tau!

  14. “Governments are instituted among men, deriving their just powers from the consent of the governed, that whenever any form of government becomes destructive of these ends, it is the right of the people to alter or to abolish it, and to institute new government“
    … cretinile de slugi, ale unora, ar trebui sa citeasca Declaratia de Independenta, ale USA!
    Democratia nu apartine politicienilor, ci oamenilor!

  15. Sau chinuit sa smulga teritorii marii?Pe vremea aia nu stiau ca exista kolonistanul mioritic,acum isi dau cu pumnii in cap ca au muncit ca prostii cand puteau lua totul pe gratis de aici.

Scrie un răspuns la anonim Renunță

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998