CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

Decizie CCR: noul guvern Orban e neconstitutional

17 comentarii / 51764 vizualizări / 20 februarie 2020

Cabinetul cu care premierul Ludovic Orban a venit în parlament după noua învestire se plasează deja în afara Constituției, conform unei decizii a CCR pe care – culmea ironiei! – chiar PNL a invocat-o în 2009. Asta, pentru că premierul nu a schimbat niciunul dintre miniștrii care au primit aviz negativ la audieri.

În octombrie 2009, PNL, prin viceliderul de grup, deputatul Eugen Nicolăescu a anunțat public că a solicitat ca în rapoartele de aviz negativ ale miniştrilor propuşi de premierul desemnat Lucian Croitoru să fie trecută decizia CCR privind obligativitatea acestuia de a veni cu alte propuneri, PNL urmând să solicite oficial acest lucru în Birouri.

„Rapoartele cu avize negative pentru miniştrii cabinetului Croitoru se prezintă Birourilor Permanente reunite, care le transmit mai departe plenului, dar Birourile Permanente ar trebui să ţină cont de propunerile din rapoarte care sunt întemeiate pe prevederea hotărâtă de Curtea Constituţională. În cazul în care nu se va ţine cont de acest lucru, atunci sigur că vom face procedural o asemenea solicitare tocmai pentru a recpecta decizia CCR, iar domnul Croitoru este obligat, nu de liberali, ci de hotărârea CCR, să facă alte propuneri (s.n.) care ar trebui să urmeze în Parlament aceeaşi procedură de audiere”, declara pe atunci, pentru Mediafax, Eugen Nicolăescu.

Nicolăescu a explicat că solicitarea liberalilor are în vedere o decizie a CCR din 2007, prin care se prevede că, „atunci când un candidat de ministru nu primeşte avizul comisiilor de specialitate, se înaintează raportul candidatului de prim-ministru desemnat, care este obligat să vină cu o altă propunere(s.n.)„.

„În această situaţie, din cei 14 candidaţi la funcţia de ministru, 12 nu au primit avizul comisiilor de specialitate, au primit aviz negativ. În consecinţă, toate rapoartele comisiilor trebuie să conţină această prevedere prin care primul-ministru desemnat trebuia să vină şi să propună Parlamentului alte candidaturi şi să se facă audierea altor candidaţi”, mai spunea Nicolăescu.

Decizia Curţii din 2007 venise unei sesizări a premierului de atunci, liberalul Călin Popescu Tăriceanu, care a solicitat să se constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între preşedintele României şi Guvern, după ce preşedintele Traian Băsescu l-a revocat din funcţia de ministru de Externe pe Mihai Răzvan Ungureanu, dar a refuzat să îl numească pe Adrian Cioroianu.

Ce scria negru pe alb, între altele, în decizia CCR:

”Cu privire la propunerea primului-ministru de numire a unui nou ministru, propus în condiţiile art. 85 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată şi reţine următoarele:

(…) – Candidaţii la funcţia de ministru înscrişi pe lista Guvernului, propusă de candidatul pentru funcţia de prim-ministru, sunt audiaţi de comisiile permanente ale Camerelor Parlamentului, competente potrivit obiectului de activitate al funcţiei candidatului de ministru şi, pe baza constatărilor făcute, acestea emit avize favorabile sau avize de respingere; în cazul avizelor de respingere, candidatul pentru funcţia de prim-ministru propune un alt candidat la funcţia de ministru(s.n.)”.

Judecătorii CCR mai menționau că aceleași proceduri se aplică și în cazul remanierilor guvernamentale și punctau că:

”Există reglementări obligatorii pentru audierea candidaţilor la funcţia de ministru de către comisiile parlamentare, ca organe de specialitate şi de pregătire a lucrărilor Parlamentului. Aceste audieri privesc corespunderea pentru funcţie a candidaţilor propuşi de primul-ministru privitor la pregătirea generală, pregătirea în specialitatea domeniului, experienţa în materie, instruirea şi aptitudinile pentru funcţia în domeniu, reputaţia neştirbită şi moralitatea, condiţii necesare şi indispensabile funcţiei de ministru.
Hotărârile Parlamentului au la bază constatările făcute de comisiile permanente parlamentare privind corespunderea pe funcţie a candidaţilor propuşi şi, în temeiul acestor garanţii, urmează învestirea în funcţie de către Preşedintele României, depunerea jurământului şi intrarea în exerciţiul funcţiunii.
Acesta este cadrul juridic obligatoriu pentru situaţiile prevăzute de art. 85 alin. (1) şi (3) şi de art. 103 din Constituţie”.

Pînă la această oră, deși doar patru miniștri ai guvernului Orban au primit aviz favorabil, premierul desemnat nu a făcut absolut nicio schimbare de tipul celei reclamate de PNL la audierea miniștrilor cabinetului Croitoru din 2009. (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

17 Comentarii

  1. […] Sursa: inpolitics.ro […]

  2. Nu ne mai luam de la atata lucru…daca Klaus nu se incurca in Constitutie, de ce ar avea sluga Orban batai de cap…Apoi, pe rationamentul asta, nici primul guvern Orban nu era constitutional, comisiile parlamentare sesizand incompatibilitati, conflicte de interese si habarnism administrativ la o gramada de ministri, unii privind avize negative fara a fi inlocuiti…Nu vi se pare ciudat ca numai PSD-ul lua in serios prevederile legale?! Tare mi-e teama ca, dupa ce sobolanii securisti vor parasi corabia (si nu mai e mult), iar oportunistii vor fi, deja, la PNLUSRPLUPMP, vom avea in sfarsit o „esenta” de partid integru, un soi de zebra („asa ceva nu exista!”) in herghelia de bivoli parlamentari

  3. […] În octombrie 2009, PNL, prin viceliderul de grup, deputatul Eugen Nicolăescu a anunțat public că a solicitat ca în rapoartele de aviz negativ ale miniştrilor propuşi de premierul desemnat Lucian Croitoru să fie trecută decizia CCR privind obligativitatea acestuia de a veni cu alte propuneri, PNL urmând să solicite oficial acest lucru în Birouri, scrie jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob, în impolitics.ro. […]

  4. […] În octombrie 2009, PNL, prin viceliderul de grup, deputatul Eugen Nicolăescu a anunțat public că a solicitat ca în rapoartele de aviz negativ ale miniştrilor propuşi de premierul desemnat Lucian Croitoru să fie trecută decizia CCR privind obligativitatea acestuia de a veni cu alte propuneri, PNL urmând să solicite oficial acest lucru în Birouri, scrie jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob, în impolitics.ro. […]

  5. […] Acum, situația pare clară – doar patru miniștri ai guvernului Orban au primit aviz favorabil, dar ”premierul desemnat nu a făcut absolut nicio schimbare de tipul celei reclamate de PNL la audierea miniștrilor cabinetului Croitoru din 2009”, cum bine constată Bogdan Tiberiu Iacob în excelentul său articol din Inpolitics. […]

  6. @ Remarcați și că pensia de serviciu, sau alfel zis “indemnizația de bingănitori”, în formă extinsă, este resursa prin care fostele structuri de securitate se străduiesc să obțină un control cât mai extins al conducerii administrației, promovându-și foste resurse sau atrăgând resurse mai noi, încercând probabil să scoată administrația publică de sub controlul public și probabil să își recompenseze membrii, restrângând accesul altor categorii la funcțiile publice, ?

  7. Important este să se facă alegeri cât mai repede ca să scăpăm de CIUMĂ !

    • Stai puțin să poată vota diaspora 3 zile întregi și pentru locale. STS-ul merge uns și tot ne trebuie 3 zile până finalizăm fraudarea legală a alegerilor.

  8. prin targ se vorbesta ca cei doi au atacat la CCR: ,,,Ala mare ca bradu si prost ca gardu”’a atacat legea lu Harhimede,iar ,,,Maimutoiu Mongolez”’a atacat legea gravitatiei

  9. @ Deci, pensia de serviciu nu este un atribut al funcțiilor publice, diminuând rolul autorității publice în favoarea autorității statului, ?

  10. @ Deci, remarcați și faptul că prin plata de pensii de serviciu către magistrați, din aceleași resurse cu cei din structurile executive ale statului, „legiuitorul”, deci parlamentul, ia funcționarea justiției de la cei care i-au trimis în parlament și o pune la îndemâna puterii executive, deși constituția actuală stabilește doar funcționarea sistemului public de pensii și a asigurărilor de pensii de tip privat, ?

  11. […] Acum, situația pare clară – doar patru miniștri ai guvernului Orban au primit aviz favorabil, dar ”premierul desemnat nu a făcut absolut nicio schimbare de tipul celei reclamate de PNL la audierea miniștrilor cabinetului Croitoru din 2009”, cum bine constată Bogdan Tiberiu Iacob în excelentul său articol din Inpolitics. […]

  12. @ Apreciați și că beneficiari de pensii de serviciu, plătite însă din același buget public de asigurări sociale, ar trebui să fie numai ofițerii MAPN, SRI și SIE, celelalte instituții find instituții publice, ?
    Probabil că SPP ar trebui să fie o subunitate a MAI, ?

  13. @ Deci, apreciați și că beneficiari de pensii de serviciu, plătite însă din același buget public de asigurări sociale, ar trebui să fie numai ofițerii MAPN, SRI și SIE, celelalte instituții fiind instituții publice, ?
    Probabil că SPP ar trebui să fie o subunitate a MAI, ?

  14. Remarcați și că la MApN, SRI și SIE subofițerii sunt “din ce în ce mai rari” și de aceea probabil că au fost omiși din comentariile anterioare, ?

  15. […] Acum, situația pare clară – doar patru miniștri ai guvernului Orban au primit aviz favorabil, dar ”premierul desemnat nu a făcut absolut nicio schimbare de tipul celei reclamate de PNL la audierea miniștrilor cabinetului Croitoru din 2009”, cum bine constată Bogdan Tiberiu Iacob în excelentul său articol din Inpolitics.  […]

  16. @Remarcați și faptul că CCR nu mai are statut de instituție publică încă de la publicarea legii de organizare și funcționare, de când li s-au acordat pensii de serviciu, deci, probabil că nici cei din componența de la CCR nu ar putea fi considerați judecători, ?

Scrie un răspuns la Pavel Spanache Renunță

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998