Analiștii care au considerat introducerea votului uninominal în România drept o gravă eroare au de ce să își rîdă în barbă: nu doar că nu se remarcă nici cea mai măruntă îmbunătățire a calității parlamentarilor, nu doar că nu s-au stopat candidaturile pe pile și nu s-a încurajat promovarea valorilor umane autentice, dar se pregătește și ceea ce s-ar putea numi dezastrul alegerilor anticipate parțiale.A început seria demisiilor din parlamentAbia scăpați dintr-un an electoral agitat, cu europarlamentare și prezidențiale, o parte a alegătorilor se trezesc chemați iar la urne. Au fost deja alegeri în colegiul lui Bogdan Olteanu, plecat la BNR, urmează în colegiul Danielei Popa, plecată la supravegherea asigurărilor și, foarte probabil, în cel al lui Theodor Paleologu, care ar putea fi numit ambasador. Demisionat din PSD, Anghel Iordănescu cochetează, se spune, și el cu gîndul renunțării la politică și al revenirii în fotbal, mai ales după ce a fost declarat recent cel mai valoros antrenor român. Una dintre prevederile noii legi a a uninominalului este că, în cazul demisiei, nu vin la rînd alți candidați de pe liste, ci se organizează noi alegeri. Mai mult ca sigur, cei care au pritocit aiuritoarea lege au omis un mic amănunt: necesitatea de a arunca o privire pe statisticile parlamentare ale legislaturilor românești, de-a lungul anilor. Dacă ar fi făcut-o, ar fi constatat că numărul parlamentarilor aleși care pleacă din diverse motive din legislativ este incredibil de mare, aproape unul din șapte. În mandatul trecut au demisionat aproape 70 de parlamentariDacă ”fușereala” prin parlament se va menține în același ritm (dar e de remaract că ritmul crește spectaculos de la un mandat la altul), în acest mandat ne așteaptă aproape 70 de reprize de alegeri anticipate, pentru că, în ultima legislatură, au demisionat din parlament cca.50 de deputați și aproape 20 de senatori. Motivele au fost dintre cele mai diverse: o parte au decedat, precum Dan Iosif sau Antonie Iorgovan, alții au fost numiți ambasadori, alții au ales să fie europarlamentari. Un val uriaș de demisii din parlament a avut loc în preajma alegerilor locale, cînd partidele s-au trezit că nu au suficienți oameni reprezentativi pentru administrație și și-au pus parlamentarii la bătaie. Unii, precum Radu Berceanu, au rămas și învinși în alegeri, și demisionați din parlament. Totuși, un mare număr de parlamentari au invadat administrația locală, devenind președinți și vicepreședinți de Consilii Județene, primari, consilieri locali și județeni. Un important număr de aleși au părăsit Casa Poporului pentru Curtea de Conturi, cazul lui Văcăroiu, Curtea Constituțională, CNVM, Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private ori agenții și companii bănoase, precum ANRCTI sau Transgaz. Demisie pe motiv de ”evenimente medicale în cascadă”Unii au invocat ”evenimente medicale în cascadă”, precum senatorul PSD de Ilfov Teodor Filipescu, ”motive personale”, precum deputatul Nicolae Bara, alții doar s-au enervat ca văcarul pe sat, precum pedelistul Romeo Raicu. Tot de supărare erau să demisioneze Vadim Tudor și Nati Meir, dar s-au răzgîndit în ultima clipă. Primăria generală și-a luat de două ori tainul: pe Adriean Videanu, în 2005, și pe Sorin Oprescu, în 2008. Octavian Radu sau Valeriu Steriu (același care a demisionat acum din PSD) au plecat din Parlament pentru a se ocupa de afacerile proprii. Cînd au candidat, însă, ciudat, erau la fel de înfipți în afaceri.Adio Parlament, bun venit SRI ori FMIGeorge Maior a plecat pentru a prelua șefia SRI, Mihai Tănăsescu a ales FMI. Dan Voiculescu și Mona Muscă au plecat din cauza relațiilor cu Securitatea, Miron Mitrea, din cauza problemelor cu Justiția. Liberalului Titu Gheorghiof i s-a părut mai interesant fotoliul de secretar general al Camerei. Cum se înlocuiesc …înlocuitoriiAu existat și cazuri ieșite din comun, în care parlamentarii demisionari au fost înlocuiți de supleanți care, la rîndul lor, au demisionat ulterior pentru a fi înlocuiți de supleanții supleanților. Spre exemplu, afaceristul Octavian Radu a fost înlocuit de Monica Știrbu, care, mai apoi, a preferat postul de consul la Sevilla și a trebuit, și ea, înlocuită de Gabriel Plăieșu. Alți aleși, precum Adriana Săftoiu și Mihai Stănișoară au plecat pentru a deveni consilieri prezidențiali, înlocuitorul lui Săftoiu, Cosmin Popp, demisionînd și el din parlament, la un moment dat.Se încălzesc noii ambasadori ori consilieri prezidențialiNici în acest mandat nu e de așteptat ca lucrurile să stea altfel, ba chiar s-a bătut recordul absolut de pînă acum în ce privește demisiile, deocamdată doar din partidele care au trimis aleșii în legislativ. Provocările sunt multiple: Traian Băsescu își va reînoi garnitura de consilieri prezidențiali, PDL, UDMR și masivul grup al independenților vor trebui să acopere, prin oamenii lor, noile conduceri ale deconcertatelor, după ce se vor depăși micile probleme de ordin constituțional. Va fi nevoie de noi ambasadori, de secretari de stat și de reprezentanți la organisme internaționale de prestigiu. Mai mult ca sigur, alegerile locale din vara lui 2012 vor aduce, și ele, repetarea scenariului din 2008, cu parlamentari trimiși să se bată pentru administrație. Numai că, de această dată, va apărea un fenomen și mai dramatic: noua lege a uninominalului interzice organizarea de alegeri parțiale anticipate în ultimele șase luni de mandat, adică exact cînd au loc alegerile locale, ceea ce înseamnă că parlamentul va termina ”partida” cu mai puțini oameni decît a început. ”Aventurile” demisionarilor, decontate de amărîții de contribuabiliPe lîngă stresul pe care alegătorii vor fi obligați să suporte în următorii doi ani – demisiile din parlament au loc, în general, în ultima parte a mandatului – prin confruntarea cu noi și noi alegeri, se pune problema și cît va costa, per ansamblu, această uriașă aventură bugetul de stat. Pentru că legea uninominalului a uitat să prevadă și o măsură care, poate, ar fi fost salvatoare și de bun simț, totodată: aceea ca aleșii demisionari să fie obligați să suporte cheltuielile cu organizarea noilor alegeri. (Bogdan Tiberiu Iacob)