CURS VALUTAR
1 EUR = 4.8375 RON UP | 1 USD = 4.0949 RON UP | 1 GBP = 5.3607 RON DOWN

Dragnea, Iohannis si un adevar trist: in Romania, legea e doar pentru catei

0 comentarii / 2229 vizualizări / 30 noiembrie 2016

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a avut, brusc, o revelație zilele trecute vizavi de persoana președintelui: acesta nu ar fi chiar atît de imun cum cred unii, drept pentru care poate fi anchetat, chiar dacă nu și judecat. O afirmație interesantă, în contextul în care luna viitoare se decide soarta recursului în anulare cerut de președinte în scandalul casei de la Sibiu. Păcat doar că Dragnea uită un amănunt trist: în România, indiferent de formă, legea se aplică doar cățeilor, nu și dulăilor.

„Eu vreau să dispară imunităţile din Constituţia României, dar nu numai pentru parlamentari, ci şi pentru preşedintele României, şi nu e vorba de Iohannis, ci de orice preşedinte. Dacă am spus că nimeni nu e mai presus de lege, atunci nu există… La noi nu există posibilitatea ca, dacă un preşedinte de exemplu este prins cu sacul cu bani, dacă omoară pe cineva, poate să stea preşedinte cinci ani de zile fără probleme. Or, aşa ceva nu e în regulă”, a afirmat Liviu Dragnea, recent, conform Digi 24.

El a menţionat că, potrivit prevederilor constituţionale, preşedintele poate fi judecat doar pentru înaltă trădare.

„Dar dacă face o faptă penală îngrozitoare, de ce să nu dea socoteală? Eu nu cred că va face sau nu ştiu dacă a făcut, dar dacă cumva a făcut în legătură cu acele retrocedări de imobile? Şi poate ar trebui să ştim. Nu avem dreptul să ştim?”, a adăugat Liviu Dragnea.
Întrebat dacă, în cazul în care va câştiga PSD alegerile, există şanse mari ca preşedintele să fie anchetat, Dragnea a răspuns: „Asta decid procurorii. Eu vreau să garantez tuturor că, dacă noi vom câştiga, îi asigur de lipsa oricăror presiuni de oriunde, vor avea posibilitatea într-adevăr, nu posibilitatea clamată până acuma şi folosită demagogic, ca într-adevăr să poată să ancheteze pe oricine, chiar pe preşedinte dacă este cazul”.

Dragnea pare să fi uitat că procurorii deja s-au pronunțat în această speță, în 2012, după ce un avocat, reamintim, a depus plîngere penală pentru agresiune împotriva președintelui Traian Băsescu, incident petrecut la terasa Cireșica din Neptun.

Procuroarea Gabriela Zlata redactase, atunci, o rezoluție în care afirma: “Analizand sesizarea prin prisma prevederilor constitutionale, constat ca in prezenta cauza nu pot fi efectuate cercetari penale impotriva presedintelui Basescu Traian sub aspectul comiterii infractiunii prev. de art. 180 alin 1 Cod penal. Astfel, conform dispozitiilor art. 84 alin. 2 din Constitutia Romaniei, in timpul mandatului, Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile art. 72 alin. 1 se aplica in mod corespunzator; potrivit acestui din urma text, deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.
Singura situatie in care Presedintele Romaniei poate fi pus sub acuzare, este reglementata de Constitutie prin art. 96 si are ca temei savarsirea de catre acesta a faptei de inalta tradare.
In aceste conditii, fata de prevederile legii fundamentale, rezulta ca presedintele in functie nu poate fi cercetat, dedus judecatii sau judecat pentru savarsirea de fapte penale, cu exceptia faptei de inalta tradare; aceasta imunitate este doar temporara si este aplicabila doar pe durata mandatului presedintelui, timp in care, conform prevederilor art. 128 Cod penal, cursul termenului prescriptiei prevazut de art. 122 Cod penal este suspendat.
La incetarea starii de imunitate, din oficiu sau la solicitarea expresa a persoanelor interesate, cercetarile se vor relua in vederea analizarii pe fond a aspectelor sesizate; in acest sens, in evidentele unitatii, se impune de mentiuni exprese”.

E de la sine înțeles că cercetările nu au mai fost reluate după 2014, cînd Băsescu nu a mai avut imunitate, doar trăim în România.

Iar în România, cele mai importante legi sunt călcate în picioare cu seninătate de la înălțimea celor mai înalte funcții.

Cîți dintre cetățenii României au habar de faptul că, timp de 11 (unsprezece) ani după revoluție, țara noastră a fost condusă de guverne complet ilegale?

Prea puțini.

Motivul e simplu: legea de organizarea și funcționarea guvernului României nr.37/1990 stipula în clar, la articolul 3:

”Pot fi membri ai guvernului persoane care au cetăţenia română, domiciliul în România şi se bucură de exerciţiul drepturilor electorale. Nu pot fi membri ai guvernului persoane cu dublă cetăţenie.

Membrii guvernului nu pot fi deputaţi sau senatori (s.n.) şi nu pot îndeplini o funcţie de reprezentare profesională cu caracter naţional, o altă funcţie publică sau o funcţie ori activitate profesională salarizată în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale sau altor organizaţii ori unităţi cu scop lucrativ”.

Toate guvernele României au avut, însă, într-o proporție mai mare sau mai mică, miniștri care erau și parlamentari.

Abia în 2001, legea a fost înlocuită cu alta, cu nr.90, din care dispăruse respectiva interdicție.

Revenind la problema PSD cu anchetarea președintelui, e momentul să aruncăm o firimitură inedită în ciorbă.

Deși însuși părintele Constituție, Antonie Iorgovan, scria într-o lucrare din 2005 (Tratat de drept administrativ, vol. 1, ed. All Beck, Bucureşti) că prevederile acesteia trebuie interpretate în sensul că șeful statului nu poate fi anchetat strict pentru fapte care au legătură cu activitatea de președinte, în rest avînd statutul de om obișnuit, există o mulțime de opinii că președintele are, de fapt, imunitate totală.

Iată însă că există o lege în vigoare care pare să întărească poziția lui Iorgovan.

Mai precis, legea nr.406 din 10 iulie 2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român are o prevedere extrem de interesantă la art.1 alin.3:

”(3) Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de şef al statului român ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcţie prin referendum”.

Păi, dacă șeful statului nu poate fi nici măcar anchetat, cum ar putea fi condamnat definitiv astfel încît să-și piardă mandatul?

Unii ar fi, poate, tentați să explice că respectiva infracțiune ar fi înalta trădare, prevăzută în Constituție ca aplicabilă președintelui.

Apar, însă, două ”mici” probleme: dacă aceasta era singura infracțiune pentru care președintele poate fi judecat, trebuia menționată ca atare în lege, în locul formulei extrem de largi ”unei infracțiuni”. Dacă i s-a găsit un loc exclusiv în Constituție, putea să i se găsească și într-o simplă lege.

Doi la mînă, la data elaborării legii respective, în legislația de la noi nu exista fapta de înaltă trădare, ea fiind introdusă abia după 13 ani, în noul Cod Penal.
Forma legii 406/2001, dedicată exclusiv șefilor de stat, întărește teza că ideea imunității totale a președintelui a apărut abia în momentul în care Traian Băsescu s-a trezit, în timpul mandatului, cu oarece probleme și a avut nevoie urgent de o umbrelă protectoare.

Sunt cele de mai sus doar cîteva exemple ale modului în care, la noi, legile, indiferent cît de importante, se aplică ultra-selectiv, în disprețul cetățeanului de rînd și în beneficiul ”dulăilor” care le interpretează. (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *