De vreme ce toată lumea este de acord că guvernarea Victor Ponta este pe ducă, este interesant de anticipat ce va urma. Sunt trei mari scenarii posibile. Unul, alegeri anticipate. Doi, un nou guvern PSD. Trei, un nou guvern PNL. Să încercam să vedem împreună ce va fi!
Nu există în Parlamentul României o majoritate reală. Între stânga și dreapta, între socialiști și liberali, există mai multe formațiuni parazitare și un anumit număr de parlamentari neînregimentați. Această masă critică face cu neputință promovarea unei majorități, fără alianțe care, într-un fel sau altul, sunt împotriva naturii. Orice alianță împotriva naturii se răzbună. Mai devreme sau mai târziu. Și orice traseist rămâne tot traseist și va trăda la momentul oportun. Prin urmare, pentru a se putea alcătui o majoritate parlamentară sănătoasă este obligatorie inițierea de alegeri anticipate. La care, tot obligatoriu, ar fi ca fiecare să participe în nume propriu. Nu pe listele altora. Dar, așa cum este croită Constituția României, nu vom avea alegeri anticipate. Pur și simplu pentru că nu va există nicicând o majoritate parlamentară dispusă să renunțe la mandat, de dragul interesului național. Așadar, rămân în picioare celelalte două scenarii.
Un nou guvern PSD. Este și nu este posibil. Este și nu este necesar. Este posibil și necesar dacă luăm în calcul continuitatea în același ciclu electoral și dacă măsurăm forța reală a stângii, ținând cont de aliații acesteia. Dar PSD dacă propune, având majoritatea în Parlament, un nou premier s-ar putea izbi de opoziția lui Klaus Iohannis, în măsură în care acesta va urma modelul lui Băsescu, încercând să-și impună voința, forțând Constituția. Să admitem că nu o va face. Atunci, singurul dezavantaj este că, inevitabil, după un ciclu de patru ani la conducerea puterii executive, PSD riscă, cât se poate de serios, să piardă alegerile din 2016. Dacă renunță acum la guvernare are șansa ca în 2016 să revină în forță. Cu elanul electoral, inevitabil, al oricărui mare partid aflat în opoziție. Dacă PSD va opta pentru această formulă, trebuie să o facă imediat. Adică, chiar acum. Culegând roadele relativei victorii obținute prin respingerea solicitării DNA, dar și prin respingerea moțiunii de cenzură. Și, în această situație, sunt alte și alte ipoteze de luat în calcul. PSD poate merge mai departe pe mâna sa, propunând un premier socialist, sau poate opta, cum se spune în politică, pe mână moartă. Susţinând, eventual, un guvern Tăriceanu. Sau chiar Oprea.
Iar cealaltă soluție este abandonarea de către PSD a puterii executive, printr-o retragere strategică, bine gândită, și punere liberalilor în situația de a cârpi un guvern. Pentru că, ținând cont de circumstanțe, pentru a avea un nou guvern, deci pentru a construi o majoritate parlamentară, liberalii trebuie să se cârpească. Cu cine? Chiar cu domnul Gabriel Oprea. Și cu partidul său de strânsură. Și cu toți traseişti care se mai găsesc prin Parlament. Urmând să facă concesii uriașe. Și așteptându-se la o trădare majoră, în 2016. Dar și la o pierdere de viteză atunci.
România de după Victor Ponta nu arată prea bine. La prima vedere ea este o Românie sumbră. Și nu fiindcă Victor Ponta ar fi fost vreun erou pozitiv. (Sorin Rosca Stanescu)