CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

Explicatia unui mister de proportii: de ce e sustinut Popa de mediul academic

2 comentarii / 27452 vizualizări / 29 ianuarie 2018

Ceea ce s-a întîmplat în ultimele 24 de ore în domeniul învățămîntului surclasează orice închipuire: un profesor anonim de la o universitate măruntă, de prin zona unde se agață harta-n cui, a declanșat un val de susținere în mediile universitare absolut fără precedent după revoluție, întru numirea în postul de ministru al Educației. De cealaltă parte, împotriva sa s-a declanșat un val similar, ca proporții, de critici pe seama așa-zisului său agramatism, val provenind dinspre opoziție și dinspre tradiționalii susținători ai TFL-ismului. Ce justifică aceste critici exagerate, am spune noi, mai ales că omul e de formație reală, nu umanistă? Dar, mai ales, ce justifică asemenea sprijin universitar?

Vom încerca să răspundem la aceste întrebări în cele ce urmează, mai ales că scandalul Popa a reușit să îngroape orice alte dispute privind noul guvern.

Să luăm povestea de la capăt, foarte pe scurt.
În 2011, în România a avut loc un demers extrem de important, în premieră absolută după revoluție: e vorba de ierarhizarea universităților, realizată în mandatul controversatului ministru băsist Daniel Funeriu.

O ierarhizare care a stîrnit scandaluri imense, pentru că și mizele erau imense.
Pe de-o parte, universitățile aflate în top e firesc să fie prețuite de viitorii studenți, iar asta înseamnă și foarte mulți bani, privați ori de la buget.
Pe de alta, tot universitățile de vîrf sunt cele care au dreptul să acorde doctorate și masterate, altă ”pradă” foarte vînată în mediul academic. La pachet cu acest drept vin și fonduri mari de la bugetul statului.
Deși ierarhizarea fusese făcută de un organism cu nume pompos, Asociația Universităților Europene, ea a fost puternic contestată de zeci de universități autohtone, inclusiv în justiție.

Între motivele de scandal era acela că toate universitățile private fuseseră aruncate, pachet, în ultima grupă valorică, așa numita grupă a universităților centrate pe educație, care avea alocate cam 1,6% dintre locurile la doctorat și un număr foarte mic de masterate.

Prima grupă valorică, ”universități de cercetare avansată și educație”, era compusă din 12 universități de stat, precum ASE, Politehnica București, ”Babeș-Bolyai”, ”Carol Davila” sau ”Al.I.Cuza” din Iași. Acestea aveau alocate cca.85% din locurile la doctorat și grosul masteratelor, în mare creștere față de perioada de dinaintea ierarhizării.

Bătaia peștelui am spune că era pe a doua grupă valorică, a ”universităţilor de educaţie şi cercetare ştiinţifică, respectiv universităţi de educaţie şi creaţie artistică”, care se băteau pe o felie de 13-14% din doctorate și masterate.
Aici se găseau o serie de universități de stat de gabarit mai mic, dar și toate școlile instituțiilor de forță, precum SRI, MAI sau MapN, plus SNSPA.

Cum spuneam, scandalurile au fost uriașe.

PSD i-a cerut guvernului Boc să retragă urgent respectiva clasificare, în august 2011, apoi, în 2012, ministrul Educației, Liviu Pop, a contestat ierarhia în instanță, iar Ecaterina Andronescu, succesoarea sa, a venit cu acuzația extrem de gravă că lipsesc documentele care să ateste metodologia clasificării.

Dar, din capul locului trebuie spus, dincolo de aceste demersuri, a existat un veritabil vîrf de lance al bătăliei duse de o mare parte a mediului universitar împotriva ierarhiei: Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava și al său rector, Valentin Popa.
Acesta a dat în judecată ministerul și a și cîștigat, într-o primă instanță, în 2013, pentru a pierde definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Și totuși, e important de menționat că atunci cînd Curtea de Apel Suceava a admis cererea şi a decis să anuleze ordinul privind constatarea rezultatelor clasificării universităţilor, a făcut-o pentru că ministerul nu putuse furniza isntanței nici un document care să probeze existenţa unei metodologii conforme cu legislaţia în vigoare, care să fi fost utilizată în procesul de clasificare a universităţilor.
Adică exact acuzația Ecaterinei Andronescu, cea care, de altfel, chiar invocase demersul universității sucevene în cîteva declarații publice.
Decizia ÎCCJ a venit oarecum surprinzător, în acest context, dar zarurile erau aruncate, pentru cîțiva ani buni.

Anul 2018 ar putea aduce, însă, ”revanșa”: chiar pe 3 ianuarie, ministerul Educației a lansat spre dezbatere publică un nou proiect de metodologie pentru realizarea unei clasificări a universităților din România.
Surpriză: din nou, Valentin Popa se manifestă ca un vîrf de lance, fiind, probabil, primul care a transmis ministerului opiniile sale, unele critice:
„Deja am trimis o reacţie către minister în ceea ce priveşte documentul apărut”, a arătat Valentin Popa, conform ziarului Monitorul de Suceava. Acesta a mai specificat că metodologia lansată de ministerul de resort propune mai multe variante şi opţiuni de clasificare, astfel că încă nu există o imagine clară asupra modului în care se va face aceasta.
Popa a mai declarat că această primă versiune a documentului respectă, în principiu, propunerile şi observaţiile Consiliului Rectorilor din România (CNR), însă cuprinde şi o serie de indicatori noi, lipsiţi de relevanţă. În plus, aceşti indicatori sunt greu de verificat şi îngreunează considerabil întregul proces.

Cum a ajuns rectorul unei universități mici, care nici nu are loc în conducerea CNR, să vorbească, practic, în numele acestui important for, ar fi interesant de știut.

O explicație ar fi relația extrem de strînsă, conform unor surse politice, dintre Popa și Sorin Câmpeanu, fostul greu ALDE care a deținut ministerul Educației (a fost chiar premier interimar) și care a preluat de la Ecaterina Andronescu șefia CNR. De altfel, însuși Popa ar fi vrut să intre în ALDE, dar a intervenit demisia lui Câmpeanu (un apropiat al lui Ponta și Daniel Constantin) din partidul lui Tăriceanu și nu a mai fost cazul.

Cu Popa plasat la minister în anul re-ierarhizării tuturor universităților din România, CNR ar putea avea un cuvînt greu de spus în chestiune. În plus, încă de acum vreo trei luni Sorin Câmpeanu mai anunța că toate cele 210 școli doctorale de la noi vor fi evaluate, conform legii, cu susținerea tuturor celor implicați în acest proces.

Nu știm dacă e de bine sau e de rău asta, așa că nu ne vom pronunța.

Măcar se explică, însă, marea bulucire a rectorilor membri ai CNR în susținerea lui Popa pentru minister.
O bulucire din care lipsesc cu desăvîrșire, cum se poate constata lesne, reprezentanții instituțiilor de învățămînt ale structurilor de forță. Să fie din pricina temerii că noua ierarhizare ar putea trimite, spre exemplu, Academia SRI și alte fabrici de doctorate militare în ultima grupă valorică? (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

2 Comentarii

  1. „O universitate marunta, de prin zona unde se agata harta in cui”? Stimatul domn redactor tocmai a jignit „cateva mii de studenti marunti” care au finalizat sau incearca sa finalizeze studiile universitare, care au invătat și care au reusit sau sunt pe punctul de a reusi sa faca ceva cu viata lor.
    Intr-o tara cu „universitati marete” avem multi „absolveti mărunti ” care isi dau cu presupusul.

  2. Chiar dacă nu este de talia universităților din Iași, București, etc, nu trebuie să ne jucăm cu cuvintele!
    Universitatea din Suceava are tradiție, nu a apărut precum unele din alte zone ale hărții, are cadre pregătite, a dat oameni pregătiți și este bine să cunoască și alții!

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998