O situație incredibilă s-a produs odată cu definitivarea noului guvern Orban: la cîrma MApN a fost desemnat nu doar un general activ, ci însuși șeful Statului Major General. România încalcă deja, de ani buni, normele euroatlantice care reclamă servicii de informații civile, serviciul secret al MAI a fost remilitarizat recent, la fel și institutul ”Cantacuzino”, ANAF și alte instituții au fost împănate cu militari, de Justiție nu mai vorbim, procesul electoral e militarizat și el iar acum revine un general activ la cîrma MApN, după 25 de ani de civilie. Mai grav e că generalul Ciucă nici măcar nu s-a deranjat pînă acum să treacă, formal, în rezervă.

Numele generalului Nicolae Ciucă e vehiculat de vreo două săptămîni drept ministru al apărării și anunțat oficial joi. Vineri, pe fondul semnelor de întrebare vizavi de prezența unui militar pe postul rezervat unui civil, generalul a anunțat că va trece în rezervă.

Doar că nu a specificat și cînd.

Ziua de vineri a trecut fără ca președintele Iohannis să fi semnat un asemenea decret. Dacă nici azi nu se va petrece asta, situația devine gravă.

Nu sunt decît 2-3 luni de la scandalul Gîrbovan.
Pe 23 august, vineri, judecătoarea a fost anunțată de conducerea PSD drept propunere pentru postul de ministru al Justiției.
Luni, pe 26 august, la orele prînzului, Dana Gîrbovan a demisionat din calitatea de magistrat, incompatibilă cu cea de ministru.
Nu a fost suficient: atacurile au venit în haită la adresa ei, presa, comentatori independenți ori asociații profesionale acuzînd-o că a încălcat prevederile legale acceptînd o funcție politică, ceea ce presupunea și negocieri prealabile cu un partid, ceea ce nu e permis de lege etc.
Cînd CSM a criticat atitudinea președintelui de a respinge nemotivat desemnarea ei ca ministru, acesta a reacționat prompt:
„Ar fi fost indicat ca, înainte de a transmite comunicatul de presă, semnatarii să fi parcurs recomandările Comisiei de la Veneția, potrivit cărora judecătorul trebuie să demisioneze înainte de a concura pentru o funcție politică, deoarece, chiar dacă nu este desemnat, acesta va fi identificat cu o anumită tendință politică, în detrimentul independenței. Comisia de la Veneția consideră, totodată, că judecătorii nu ar trebui să se pună într-o poziție în care independența sau imparțialitatea lor ar putea fi periclitate”.

Problema e că din acest punct de vedere, militarii au aceleași constrîngeri ca și magistrații.
Mai mult, ele au fost sporite anul acesta printr-o modificare a statutului cadrelor militare; spre exemplu, dacă pînă acum ei nu aveau voie să se exprime public despre politică decît în afara programului de lucru, de acum le e interzis în orice context.

Pe scurt, la fel ca magistrații, militarii activi nu au dreptul să calce în niciun fel pe tărîmul politicii, nici măcar cu vorba.
Spre deosebire de generalul Ciucă, judecătoarea Gîrbovan nu a fost vehiculată ca potențial ministru cu zile și săptămîni înaintea anunțului oficial.

Și totuși, ministrul desemnat politic de către PNL continuă nestingherit să conducă armata română.

Și, ca să vezi, nimeni nu mai pare scandalizat, nicio asociație profesională nu mai reacționează cu indignare.

Prezența șefului Armatei pe lista guvernului unui partid care îl susține la prezidențiale pe Klaus Iohannis poate fi interpretată, totodstă, drept un sprijin electoral acordat indirect de generalul Ciucă respectivului candidat, fapt interzis explicit de art.28 din Statutul cadrelor militare:

”Cadrelor militare în activitate le este interzisă exercitarea următoarelor drepturi:

a) să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propagandă prin orice mijloace sau alte activități în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcții publice”.

Generalul Ciucă devine, astfel, un soi de barometru al noului guvern.

Atît timp cît nu va trece în rezervă înaintea votului din parlament, va fi limpede că avem de a face, de fapt, cu un guvern de sacrificu, condamnat să pice. Caz în care generalul ar rămîne și fără ministeriat, și fără șefia armatei, pentru care președintele Iohannis, ne amintim, a dus bătălii crîncene prin justiție ca să i-o asigure. O șefie controversată, pentru că a expirat de mult, dar a fost voia președintelui de a o prelungi cu un an, după bunul plac, pentru că, se știe, România e, dintotdeauna, țara oamenilor providențiali, de neînlocuit.
Pentru ca acest lucru să nu se întîmple, bravul general Ciucă se face că plouă cu demisia din armată, pînă nu e sigur că e votat ministru.
De altfel, Iohannis însuși și-a păstrat primăria Sibiului pînă după prezidențialele din 2014, ca barcă de salvare, iar, mai nou, am aflat că își ține blocată, de vreo 20 de ani, pînă și catedra de la liceul sibian unde a fost profesor.

De ce nu i-ar permite, în consecință, aceeași duplicitate și celui desemnat recent de partidul său drept ministru al Apărării? (Bogdan Tiberiu Iacob)

UPDATE: La orele serii, președintele Klaus Iohannis, a semnat decretul privind trecerea în rezervă a generalului cu patru stele Nicolae Ciucă din Ministerul Apărării Naționale, decret despre care scriam mai sus că e absolut necesar să se dea astăzi. Cotele ”apelor” guvernului Orban sunt în creștere, am spune.