CURS VALUTAR

Halucinantul caz Dumbrava: Serviciul Roman de Meditatii

0 comentarii / 3429 vizualizări / 24 noiembrie 2017

Dacă avem un președinte al țării care a făcut avere din meditații la fizică, iată că, de miercuri, știm că avem un serviciu secret care s-a ”ridicat” din meditații juridice oferite, generos, magistraților români. Analizînd sinteza declarațiilor făcute Comisiei SRI, în cadrul a opt ore de audiere, de către generalul SRI Dumitru Dumbravă, fostul șef al Direcției Juridice a serviciului, și prezentate public de către președintele acesteia, Claudiu Manda, nu ne rămîne decît să constatăm, cu amărăciune, că în orice țară cît de cît democratică am fi avut pînă acum un taifun în politică, justiție și mass-media. Și oarece demisii. În fapt, abia dacă ne-am ales cu un vînticel.

Pe scurt, ce a declarat generalul SRI, conform lui Claudiu Manda:

Despre relația cu procurorul DNA Alexandra Lăncrănjan:

„A spus că se cunosc, că au colaborat, că Alexandra Lăncrănjan a colaborat bine cu SRI, că au fost și momente în care au avut și dispute. Au fost momente în care dna Lăncrănjan viza o serie de persoane din SRI și a încercat să explice și au fost tensiuni la momentul respectiv spunând că este în competența Parchetului Militar să urmărească dacă s-au săvârșit infracțiuni”.
La întrebarea dacă a ajutat-o în carieră pe Lăncrănjan, răspunsul lui Dumbravă a fost „nu”, iar referitor la relațiile dintre cei doi așa cum sunt relatate în spațiul public, generalul a negat din nou.

Despre relația cu Alina Bica:

„A fost întrebat care era relația cu doamna Bica și cum funcționa. A explicat că discutau destul de des, și în perioada în care doamna Bica era procuror anume desemnat pentru eliberarea mandatelor de securitate națională, și când era procuror DIICOT, discutau pe spețe. Doar în condițiile în care i-ar fi fost solicitată, emitea o opinie juridică sau, și dacă emitea o opinie juridică, procurorul era cel care decide. (…) Întrebat dacă a comunicat cu doamna Bica și i-a spus într-o speță să solicite reținerea, a spus că ”nu”, niciodată nu a făcut ”acest lucru” și că e dispus să meargă inclusiv la detectorul de minciuni”.

Despre relația cu Laura Codruța Kovesi:

„A fost întrebat dacă se vedea cu doamna Kovesi și discutau despre dosare, așa cum ne-a spus domnul general Iliescu. Opinia domnului Dumbravă a fost că s-a întâlnit de destul de multe ori cu doamna Kovesi, mai ales în perioada în care era procuror general, nu procuror-șef DNA, că discutau mai degrabă despre mandatele de securitate națională și că nu a avut niciodată vreo discuție despre dosare în sensul spus de domnul general Iliescu, cum că ar fi stabilit cine să fie din cadrul SRI care să lucreze în acel dosar, cine din cadrul DNA care să lucreze la acel dosar și eventual cine să fie dintre judecători la care să ajungă dosarul”.

Despre cazul ofițerilor SRI care scurgeau informații secrete către magistrați:

„A fost întrebat dacă are cunoștință de subiectul ”mape galbene”. Sigur că nu conta culoarea mapelor, dar a fost întrebat dacă știe că ofițeri ai SRI sau domnia sa mergeau către instanțe și arătau judecătorilor diferite documente clasificate despre persoanele care sunt inculpate și răspunsul a fost: ”nu, niciodată”, ”sunt sigur că nu au fost”. Repet, este mărturia domniei sale, apărute în spațiul public au fost alte elemente, dar rămâne să le verificăm”.

Despre suspiciunea că a încercat să influențeze decizia judecătorilor sau a procurorilor:

„A fost întrebat dacă e adevărat că a fost văzut la Curtea de Apel București, la ÎCCJ, la Tribunalul Militar, la Parchetul Militar, la unitățile de parchet. Răspunsul a fost ”da”, a participat, dar niciodată, așa spune domnul Dumbravă, nu a încercat să influențeze vreo decizie a judecătorului sau a procurorului în vreun caz”.
„A dat o serie de exemple, fie să emită un punct de vedere juridic dacă a fost întrebat, fie să vadă juriștii pe care îi avea în subordine și care susțineau în instanță elemente care sunt de competența SRI. A spus că doar când i s-a solicitat un punct de vedere juridic, atunci a exprimat o opinie. (…) A mai spus că a interacționat cu procurori, judecători din zona de drepturi și libertăți, mai ales acolo unde SRI avea această atribuție de eliberare a mandatelor pe siguranța națională”.

Despre scandalul cu ”cîmpul tactic”

„Domnul general Dumbravă nu neagă articolul din presă, spune doar că, în opinia sa, atunci când vorbea de câmpul tactic, nu vorbea despre influențarea justiției, ci mai degrabă de urmărirea altor persoane, în sensul că inculpații ar putea să influențeze actul de justiție și că în acest sens era un atribut și o implicare a SRI. A dat exemple de experți și judecători care ar fi decis diferit de ce era în dosarul probatoriu sau experți care făceau expertize și stabileau prejudiciu zero”.
El a subliniat că Dumbravă a admis că existau echipe mixte de ofițeri SRI și procurori, dar că „ofițerii SRI asigurau suport tehnic, logistic și suport juridic”.
„Spunea domnia sa că existau momente în care procurorul solicita un punct de vedere juridic al ofițerilor SRI, despre care încă nu știm dacă se încadrează cu totul în legislație”.

Trăgînd linie și adunînd, concluziile sunt terifiante.

În România, s-a crezut multă vreme că Justiția și SRI se află într-o strînsă relație de colaborare, sfidînd orice norme ale statului de drept. O relație mult prea cordială.
Aflăm acum că nu era vorba de o relație de colaborare, ci de una de încălecare.
O relație în care SRI pur și simplu ”medita” magistrații în materie penală și îi mai și supraveghea atent, să nu greșească.

Vă dați seama ce Justiție funcționează în România dacă ditamai procurii-șefi, precum Alina Bica, șefa DIICOT și coautoare a Codurilor Penale, care se autoeticheta drept ”un jurist al naibii de bun”, avea nevoie de sfaturi juridice de la Dumbravă?

Și la fel și Laura Kovesi și alții.

De ce trebuia ca marii noștri magistrați să-și ia lumina profesională de la SRI?
O veche butadă spune că cine are un ceas știe cît e ora, cine are două deja nu mai e sigur.
Dacă șefii parchetelor de la noi ori judecătorii apelau la competența SRI, care are cu totul alte atribuții decît interpretarea legislației, înseamnă că, bieții de ei, erau cam în afara subiectului.
Și generalul consilia la greu, conform propriilor spuse.
Consilia la Curtea de Apel București, la ÎCCJ, la Tribunalul Militar, la Parchetul Militar, la unitățile de parchet etc.

Încă mai grozavă e afirmația lui Dumbravă că SRI trebuia să supravegheze atent ”cîmpul tactic” al Justiției pe motiv că unii ”experți și judecători ar fi decis diferit de ce era în dosarul probatoriu sau experți care făceau expertize și stabileau prejudiciu zero”.

Păi care mai era rostul expertizelor, în acest caz, dacă era musai ca ele să coincidă cu pozițiile procurorilor??!!!

(Și, oare, cum îi atenționau agenții SRI că au greșit, le dădeau foc la mașini, le spărgeau ferestrele, le scriau măscări pe conturile de Facebook?)
În fine, ar mai fi o întrebare: cine ne garantează că, aidoma SRI, nu erau și alte servicii autohtone care să aglomereze sălile de tribunal pentru a se asigura că e totul curat în cîmpul tactic? Că doar nu o avea SRI monopolul responsabilității față de soarta țărișoarei-mamă.

Toate aceste declarații-șoc ar fi trebuit să provoace, cum spuneam, un veritabil taifun în politică, în justiție, în presă, în societatea civilă în ansamblu, plus reacții internaționale.
Deocamdată, e o liniște de rău augur.
La vîrful statului se tace mîlc, cum s-a tăcut după Cernobîl, în 1986: întreaga lume se agita, îngrozită, doar pentru România subiectul nu exista.

Din nefericire, la fel ca după Cernobîl, efectele cancerului care a cuprins Justiția se vor vedea peste mai multă vreme și într-un moment cînd s-ar putea să fie prea tîrziu. (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *