Caii abandonați pe străzile Capitalei, care în urmă cu ceva timp puteau fi văzuți pe la buletinele de știri încurcând circulația auto și aflați într-o stare jalnică, și-au găsit un rost. Pe Șoseaua Petricani, la nr 11A, în sediul unei pepiniere a Primăriei Capitalei, funcționează un adăpost destinat acestor animale. Aici primesc hrană și toate îngrijirile necesare, dar fac și ceva bun pentru oameni: Hipoterapie.    Înainte de ședințe, calul este încălzit puțin de către instructor.  Cal frumos din TeiPovestea acestui adăpost improvizat începe la sfârșitul anului 2007, când dr. Ilinca Cioculescu – medic veterinar – adresează o scrisoare deschisă Primăriei Capitalei, impresionată de numărul mare de cai abandonați pe străzi și aflați într-o stare precară de sănătate. Primarul de atunci răspunde solicitării prin oferirea unui spațiu provizoriu în curtea pepinierei din Tei Toboc. Însă doar atât, fără a legifera în vreun fel această operațiune. Mai mulți entuziaști se pun pe treabă și organizează grajdurile și un spațiu de manej. Caii sunt deparazitați, vaccinați și puși pe picioare, însă toate cele necesare provin din donații, fără a fi implicată financiar administrația locală.   Așa începe o lecție de călărie  De la înființare și până în prezent, mai bine de 60 de cabaline s-au perindat prin acest adăpost, iar cele mai multe au fost adoptate de iubitorii de animale. Au fost aduși chiar și doi măgari pe care stăpânii nu îi mai doreau. De regulă, animalele sunt recuperate de pe străzi și aduse aici de reprezentanții poliției comunitare. În prezent sunt 19 cai și 2 mânji. Dacă sufletul acestei inițiative inedite este dr. Cioculescu, inima este Gheorghe Avram sau Ghiță, un dresor experimentat, cel care se ocupă de „bucătăria” casei. De fel din Rupea, jud. Brașov, Ghiță a îndrăgit de mic caii. Pasiunea aceasta i-a adus și cateva roluri secundare în filme precum „Orient Express” sau „Restul e tăcere”, iar la adăpostul din Tei Toboc are și rolul de instructor de călărie. Natașa, Rita, Staicu, Cezar, Decebal, Puiu, Doinița, Naomi sau Stela sunt doar câțiva dintre prietenii săi de zi cu zi. Acum sunt sănătoși, duc o viață normală și sunt chiar frumoși. Poveștile lor triste seamănă între ele. Cei mai mulți „au lucrat” pentru țigani, la cărat de moloz sau fier vechi. Când nu mai sunt buni de tras sau capătă diferite boli, stăpânii îi abandonează, asta în cel mai bun caz, dacă nu îi pălesc cu topoarele în moalele capului și îi lasă inconștienți pe marginea drumului. Isis, o iapă tânără avea o rană foarte urâtă la un picior. Aparținea unor țigani. O studentă la medicină, voluntară la acest adăpost, i-a convins pe stăpânii ei să le-o încredințeze pentru a o face bine. După mai multe tratamente destul de complicate iapa s-a întremat și a început să zburde veselă.   Pe acești cai încă se mai văd urmele traiului pe străzile Capitalei  O copită de ajutorSalvate de la o soartă cruntă, animalelele se recompensează așa cum pot față de oameni. Printr-o înțelegere cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din Sectorul 1, aici sunt aduși de patru ori pe săptămână copii cu dizabilități de la orfelinatele Buburuza, Stejărel, Alexandra sau normali, de la Centrul Sf. Petru și Pavel. Cu toții învață să stea în șa, să conducă bidivii, să călărească în cerc sau la trap. Iar rezultatele sunt încurajatoare. Hipoterapia este o metodă de tratament recunoscută pe plan mondial, care s-a dovedit utilă copiilor cu probleme de limbaj sau cu afecțiuni psihice și mentale. În străinătate, metoda este folosită chiar pentru evaluarea performanțelor celor mici din punct de federe fizic, cognitiv și comportamental. Se studiază felul în care copilul răspunde mișcărilor legănate ale calului și se trag anumite concluzii. S-a constatat că în timpul călăriei, mișcările calului „mută” pelvisul uman în aceeași direcție ca și atunci când omul merge, astfel că mușchii și nervii se coordonează în mod normal. Printre afecțiunile care pot fi ameliorate cu ajutorul hipoterapiei se numără: sindromul ADHD, sindromul Down, mai multe tipuri de dizabilități mentale, distrofia musculară, tonusul muscular scăzut, accidente vasculare, etc. În plus, beneficiile psihologice ale acestei metode de relaxare sunt uriașe. Cei de la adăpostul din Tei Toboc îi invită pe toți curioșii dornici să experimenteze această metodă de tratament sau să se inițieze în călărie, să le treacă poarta. Pentru aceștia sau cei care vor să lucreze ca voluntari, un număr te telefon: 0769 19 00 87, la care răspunde Avram Gheorghe sau Ghiță, tatăl cailor din Tei Toboc. (Răzvan Mateescu)Ghiță, un „părinte” pentru 21 de cai