CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

În 2016 vom avea “statul maxim”

2 comentarii / 2523 vizualizări / 21 decembrie 2015

În 2016, obiectivul major al Administraţiei Prezidenţiale este întărirea, la maximum, a statului. Iar statul va fi de tip prezidenţial. Atât cât mai poate îngădui Constituţia existentă. Şi atât cât a îngăduit Parlamentul, aprobând aproape în unanimitate Strategia de Securitate Extinsă. Atunci când şi dacă Klaus Iohannis va beneficia de o majoritate solidă în Parlament, va fi schimbată şi Constituţia. Republica de facto prezidenţială va deveni o republică prezidenţială de iure. Iar cheia este implementarea conceptului de securitate extinsă.
Aşadar, statul se întăreşte. Semnificativ. Sub ochii noştri. Pas cu pas. Dar neobişnuit de repede. Îi invit pe cei care au îndoieli sau pe cei care doresc să afle mai multe detalii să consulte, aşa cum am făcut şi eu, site-ul Instituţiei Prezidenţiale şi, în special, documentul intitulat sugestiv “Departamentul Securităţii Naţionale”. Acolo, vom putem descoperi toţi cam ce ne aşteaptă în viitor.
O frază reţine atenţia şi este bine să fie citită cu lupa. “Securitatea Naţională Extinsă este un concept integrator care, pe lângă domeniile cuprinse, în mod tradiţional, în sfera securităţii naţionale, include domenii noi: educaţie, sănătate, economic, energetic, financiar, mediu, infrastructură critică, cărora le sunt asociate mijloace de realizare specifice.” În ciuda limbajului cap de lemn, această definiţie, extrem de interesantă, este, de fapt, chintesenţa unei uriaşe mişcări pe table politică de şah a României. Securitatea extinsă nu mai cuprinde că până acum doar apărarea, serviciile secrete, Ministerul de Interne şi justiţia, în sensul larg al termenului. Se adaugă încă şapte domenii cărora li se acordă aceeaşi importantă. Cele enumerate în definiţie. Ce înseamnă asta?
Asta înseamnă, nici mai mult, nici mai puţin, că, subordonat preşedintelui, Departamentul Securităţii Naţionale se reorganizează din temelii şi îşi extinde activitatea aproape în toate domeniile de competenţă ale puterii executive. Este limpede că pentru a funcţiona, Departamentul Securităţii statului va avea nevoie de un uriaş aparat, alcătuit, de această dată, chiar din specialişti de primă mărime, din tehnocraţi autentici, verificaţi însă la sânge de serviciile secrete presupuse a-i fi loiale preşedintelui.
Acest uriaş aparat care va implementa conceptul de Securitate Naţională Extinsă, subordonat, în totalitate, şefului statului, va dubla toate Ministerele de care dispune Guvernul. Nu numai că le va sufla în ceafă, întocmind documentaţii, scenarii, studii de impact, elaborând concepte de tip legislative şi urmărind îndeaproape cum le execută Guvernul, dar va fi în măsură şi să conteste şi să anuleze unele măsuri luate la nivelul Palatului Victoria.
Va fi o situaţie cu totul şi cu totul nouă. Vom avea un Guvern la vedere, un Guvern politic – evident, după tranziţia asigurată de Cioloş – un Guvern care va răspunde politic în faţa cetăţenilor şi vom mai avea un al doilea Guvern, desemnat de preşedinte, care va răspunde doar în faţa acestuia. Va fi o situaţie ciudată sub aspect constituţional. Este clar că cele două guverne nu vor putea fi egale. Este clar, conform conceputului de Securitate Extinsă că Guvernul de la Cotroceni va fi mai puternic, cel de la Palatul Victoria urmând a fi un simplu executant, mai mult un administrator decât un creator de politici publice şi, de câte ori va fi necesar, acest Guvern politic va funcţiona ca sac de box, ca paratrăsnet.
Dacă ne uităm cu atenţie doar la una dintre schemele prezentate pe site-ul Departamentului Securităţii Naţionale, vom constata că, sub aspect grafic, preşedintele se află în centru, dominând atât Executivul, cât şi Parlamentul, iar puterea judecătorească figurează doar în rând cu alte câteva Ministere de forţă. Arhitectură statului, aşadar, se schimbă. Într-un mod radical.
Ceea ce ne îndreaptă în 2016 către ieşirea statului din starea de struţo-cămilă. Până acum nu ştim ce am fost. Dar ştim ce nu am fost. Nu am fost nici republică parlamentară şi nici republică prezidenţială. Când liberalii au încercat, în urmă cu doi ani, să transforme statul într-o republică parlamentară, PSD s-a opus. Acum, Klaus Iohannis ne propune cea de-a doua soluţie. Republica prezidenţială. Dacă PSD nu se va opune, rămânând consecvent cu poziţia sa iniţială, iar PNL îl susţine pe preşedinte atunci, în jurul acestui proiect poate fi realizată o majoritate suficient de puternică încât să poate fi schimbată Constituţia.
Rămâne de văzut dacă acest proiect, dus până la schimbarea Constituţiei, va putea fi realizat într-un an extrem de greu, anul electoral 2016. Dar sunt şanse mari pentru 2017. Desigur, în funcţie de rezultatul alegerilor. Până atunci însă, Departamentul Securităţii Naţionale îşi va implementa în mare măsură proiectul. “Statul slab” se transformă, iată, în “statul maxim”. (Sorin Roșca Stănescu)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

2 Comentarii

  1. O modesta observatie : acest tip de regim politic nu e cuoscut,indeobste,Europei democratice,exceptand situatia unei jumatati de insula din Mediterana Orientala(Cipru).De ce ? Pentru ca regimul prezidential nu „prinde”oriunde.Prin America Latina,aplicarea lui a condus la derapaje nedorite.Sa fim noi,iarasi camp experimental ?Doua guverne paralele ? Oare care ar fi parerea Comisiei de la Venetia ? Sa mai vedem.

  2. Ja unohtui sanoa, että Ruusun nimen olen onnistuneesti lukenut vieressä printit takasivujen latisasuomennoknista. Niistä oli apua ja kirja olikin sitten itseasiassa hyvä!

Scrie un răspuns la Jeanette Renunță

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998