Tergiversarea inexplicabilă a dosarului Revoluției ani și ani de-a rîndul în mandatul procurorului general Laura Kovesi – fapt care i-a atras chiar și criticile furioase ale șefului statului – ar putea avea o motivație explozivă, potrivit unei dezvăluiri făcute de senatorul Valer Marian într-o declarație parlamentară.

Dosarul Revoluției, reamintim, ar putea fi redeschis după ce a fost închis anul trecut, în decembrie, de procurori. În perioada de șase ani în care Laura Kovesi a fost procuror general, ea a tărăgănat nejustificat soluționarea acestui dosar, pînă la punctul în care a provocat o reacție nervoasă a președintelui Traian Băsescu, în 2009, care spera să-l vadă finalizat.

Băgată în corzi de șeful statului, Kovesi s-a apărat spunînd:
„Domnule presedinte, depinde ce intelegeti prin speranta. Am spus ca vom solutiona cu celeritate, pentru ca 18 ani nu am avut solutie. V-am promis ca vom gasi o solutie si nici pot sa indrept ceea ce de 18 ani nu s-a facut”.

Promisiunea lui Kovesi s-a transformat în alți 6 ani de tergiversare, soldată cu clasarea dosarului.

Într-o declarație parlamentară făcută miercuri în Senat, Valer Marian, el însuși fost procuror implicat în anchetarea Revoluției, a dezvăluit despre tatăl actualei șefe a DNA:

”Fac o afirmatie in premiera, procurorul Ioan Lascu a fost implicat in inchiderea unor dosare privind evenimente petrecute la Sibiu in decembrie 1989 si de aici probabil imboldul fiicei sale de a tergiversa si de a inchide marele dosar al Revolutiei de la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie”.

Altfel spus, procurorul general Kovesi e suspectată că, tergiversînd dosarul, a încercat pur și simplu să-și salveze tatăl, care ar fi participat la anchetarea și, posibil mușamalizarea, unor evenimente petrecute la Sibiu.

Cum se știe, la Sibiu s-au înregistrat evenimente extrem de sîngeroase în decembrie 1989, soldate cu sute de morți și de răniți.

Peste 50 de procurori militari au fost implicati in anchetele derulate la Sibiu, dupa 1990, in legatura cu mortii si ranitii, distrugerea unor importante obiective si arestarea de catre cadrele armatei a circa 600 de asa-zisi teroristi. „Teroristii” au fost retinuti in cea mai mare parte la UM 01512 Sibiu pe diferite termene, de la cateva zile la cateva saptamani si luni. Acest lucru a facut obiectul cercetarii organelor de procuratura care in toate cazurile au pronuntat solutii definitive in sensul ca niciunul din cei retinuti nu a desfasurat actiuni cu caracter terorist. Cu toate acestea, ei au suportat tratamente inumane din partea ofițerilor MapN, inclusiv torturarea și aruncarea într-un bazin de înot gol, unde au zăcut zile în șir fără asistență medicală. (B.T.I.)