CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9467 RON DOWN | 1 USD = 4.2501 RON DOWN | 1 GBP = 5.8655 RON UP

Istorii mai putin stiute: duminica libera, creatia Sfintilor Imparati Constantin si Elena

0 comentarii / 1405 vizualizări / 21 mai 2010

Astăzi, creștinii îi sărbătoresc pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, cei consideraţi “întocmai ca apostolii”. Viaţa lor a fost un model de urmat pentru multe generaţii de creştini.

Istoricii bisericeşti Eusebiu de Cezareea şi Lactanţiu au consemnat faptul că, în anul 312, în ajunul bătăliei din 28 octombrie de la Pons Milvius (Podul Vulturului), în care trebuia să-l înfrunte pe împăratul păgân Maxenţiu, Împăratul Constantin a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă pe care scria “in hoc signo vinces” – “prin acest semn vei învinge”. În acea noapte, împăratul l-a visat pe Iisus Hristos, care l-a îndemnat să pună Sfânta Cruce pe steagurile oştirii sale, ca un semn care să-i protejeze pe luptători. A doua zi, armata lui Constantin, de numai 20.000 de oameni, avea să-o nimicească pe cea a lui Maxenţiu care număra 150. 000 de soldaţi.

În urma acestei victorii neaşteptate, Constantin i-a mărturisit istoricului Eusebiu, sub jurământ, despre semnele venite de la Dumnezeu, care l-au ajutat în lupta cu rivalul său. După câteva luni, în ianuarie 313, Constantin cel Mare dă Edictul de la Milan prin care creştinismul devine religie permisă şi îi sfătuieşte pe romani să adopte această credinţă. El este considerat primul împărat creştin şi care prin deciziile sale politice i-a favorizat pe preoţi, acordându-le subvenţii şi scutindu-i de anumite obligaţii municipale. Totodată, în timpul domniei sale, spiritul creştin şi-a făcut simţită prezenţa în societate. Femeilor le-a fost redată demnitatea, iar regimul celor aflaţi în închisori a fost îmbunătăţit. Episcopilor şi preoţilor li s-a dat dreptul de a-i declara liberi pe sclavi în timpul slujbelor. O altă lege simplifica procedura de eliberare a acestora.

O viață dedicată lui Hristos

Împăratul a dat legi care să-i protejeze pe orfani şi săraci, iar în anul 321 a declarat pentru prima dată duminica zi  de odihnă, zi în care până şi soldaţii asistau la slujbe. În anul 325, Constantin a intervenit pentru convocarea primului Sinod de la Niceea, această adunare fiind considerată stâlpul de bază în biruinţa credinţei creştine împtriva ereziei.
În acest timp, mama împăratului Constantin, Elena, care era creştină încă din timpul împăratului Diocleţian, cu profundă credinţă în Dumnezeu, a plecat în fruntea unei solii, la Ierusalim pentru a căuta crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul şi pentru a găsi mormântul Sfânt. Pe 14 septembrie 326, Sfânta Cruce a fost adusă în faţa credincioşilor romani. După ce a descoperit locul în care Iisus a fost îngropat, Elena a pus să se construiască în anul 330, chiar acolo unde existase cavoul familiei lui Iosif, Biserica Învierii lui Iisus.
Sfânta Elena şi-a susţinut fiul în toate deciziile lui, ajutându-l să ctitorească noua capitală a imperiului: Constantinopol – oraşul lui Constantin, care a fost inaugurat în anul 330 pe locul fostului Bizanţ, actualul Istanbul. Oraşul avea să strălucească mai puternic decât Roma, avea multe biserici şi era foarte pitoresc.
Împăratul Constantin cel Mare a domnit peste 30 de ani, din 306, până în 337 şi este cel care a dat Bisericii libertatea, după o lungă perioadă de interdicţii şi persecuţii. El a murit în 337, la vârsta de 60 de ani, în duminica Rusaliilor, pe 21 mai, la numai două zile după ce ca fost botezat. De atunci, Biserica, recunoscătoare pentru faptele de credinţă ale celor doi, mamă şi fiu, îi sărbătoreşte în această zi.

Pisanie, descoperită în Dealul Mitropoliei

În ţara noastră, catedrala Patriarhală din Bucureşti, de la a cărei înălţare se împlinesc anul acesta 351 de ani, poartă pe lângă hramul Sfântului Dumitru şi hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena datorită numelui lui Constantin Şerban Cantacuzino, care, împreună cu soţia sa, Doamna Bălaşa, au ctitorit în anul 1657 această emblemă a ortodoxiei româneşti. Deasupra intrării în catedrală poate fi observată singura pictură datând din acea perioadă care îi înfăţişază pe împraţii romani şi al cărei autor n-a putut fi încă stabilit.
Părintele Constantin Stoica, şeful biroului de presă al Patriarhiei spus că a fost descoperită în interiorul Catedralei o pisanie datând din 1935, de pe vremea Patriarhului Miron Cristea, în care se spune că această biserică să aparţină Patriarhiei până la ridicarea viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului. (Răzvan Mateescu)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *