CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9484 RON DOWN | 1 USD = 4.2646 RON DOWN | 1 GBP = 5.8523 RON UP

Jocul de-a soarecele si pisica

0 comentarii / 1479 vizualizări / 16 ianuarie 2011

Din pacate, in Romania, de prea multe ori politicienii s-au temut de militari. Si asta s-a intamplat din simplul motiv ca orice exces care poate calamita un stat autorizeaza Armata sa intervina pentru a salva situatia.

Din pacate, au existat asemenea situatii in multe state ale lumii. Inclusiv in Romania. Iar momentele de pericol maxim pentru un stat le-au creat personajele aflate la putere. Si nedemne de putere. Ultimul episod in care Armata a intervenit, restabilind o situatie cat de cat normala – fac din nou precizarea ca exceptiile nu fac decat sa intareasca regula – a fost decembrie 1989. Sa ne amintim, insa, ca esalonul II al Armatei, zona neangajata politic, a intrat instantaneu in coliziune cu civilii care incercau, si pana la urma au si reusit, sa puna mana pe putere si cu Securitatea. Cu asa – zisele ramasite ale Securitatii care, de altfel, s-au refacut rapid, edificand structuri secrete mai puternice decat oricand. Si care fac, ca de obicei, politie politica. O fi sosit momentul razbunarii pentru decembie ‘89? Oare de aceea Armata este mai umilita decat oricand? Si daca Armata apara societatea, nu are si societatea datoria sa apere Armata?
Presedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, sef al statului, este si comandant suprem. Ceea ce inseamna ca raspunde de Armata. Si ca raspunde pentru Armata. Domnul Traian Basescu provine, insa, nu din structurile Armatei, ci din cele ale serviciilor secrete. Din acele servicii secrete care au functionat, si functioneaza, indiferent de costumatia militara sau civila. Dar serviciile secrete au intrat intr-o dura coliziune cu Armata, in decembrie 1989 si in anii urmatori. Cine, dupa seful statului, este mai important, in ceea ce priveste institutiile de forta ale statului, in care eu unul nu ma sfiesc sa includ si serviciile secrete? Pai, in primul rand, ministrii de Interne si de Aparare, care sunt numiti, in mod evident, dupa criterii politice. In al doilea rand, sefii serviciilor secrete, care sunt alesi de catre presedinte. Tot in functie de “aplecarile” lor politice. In al treilea rand, esaloanele II, de fapt primii oameni ai Executivului din respectivele institutii. Acestia sunt aproape, fara exceptie, exponentii acelor zone din serviciile secrete care organizeaza politia politica. Si ei sunt adversari ai unei armate care isi respecta rolul constitutional de a apara, in primul rand, statul si natiunea. Chiar daca, uneori, impotriva unor interese de clan. Si, in fine, sa nu uitam de numerosii politiceni. Cam prea multi in Romania, care sunt interesati sa pescuiasca in ape tulburi si, ca atare, incurajeaza sau chiar provoaca destabilizarea.
Armata Romana se afla, din aceasta perspectiva, intre ciocan si nicovala. Sau chiar mai rau. De vreme ce capul Armatei nu este decat un om de casa al Presedintelui. Cum s-ar spune, Armata are mortul in casa. Ei bine, si in aceste conditii nu este oare legitim sa ne punem intrebarea daca nu cumva atacul fara precedent, total ilegal si violent, impotriva pensionarilor din Armata, nu este un atac impotriva Armatei insasi, pentru ca – nu-i asa? – pe fiecare militar il asteapta pensia. Adica sabia lui Damocles. (Sorin Rosca Stanescu – www.sroscas.ro)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *