Cred ca in acest moment nu exista un analist economic in stare sa ne ofere o prognoza cu un mare grad de certitudine asupra viitorului economiei romanesti, pe termen scurt. Sa raspunda, cu alte cuvinte, la intrebarea: daca in acest moment miscarea in care este antrenata economia este de tip luping respectiv, o cadere urmata de crestere sau, pur si simplu, asistam la o prabusire. La transformarea recesiunii tehnice intr-o recesiune reala. Si asta intr-o zona geografica relativ emergenta si intr-o Uniune Europeana care isi revine, incet dar sigur, din criza. Exista totusi date de referinta pe care le putem consemna fara pretentia de a trage o concluzie definitiva.
FMI a redus estimarea de crestere economica cu 0,4 %. De la un trimestru la altul. Pare putin. In realitatea, este imens. Iar consecintele acestei corectii, in predictie, inseamna, intre altele, pericolul creditelor mai scumpe si al reducerii investitiilor. Daca analizam situatia intr-o proiectie retroactiva, vom constata ca economia romaneasca creste prin asa-numitul fenomen “de leagan”. De miscare in sus si in jos. Intr-o traiectorie relativ periculoasa.
In continuare, voi prezenta cateva trasaturi de ultima ora ale economiei, sub guvernarea Ponta, fara a le comenta, dar cu precizarea ca ele pot fi cauzele stagnarii si ale eventualului regres economic. Avem accize noi. Cel mai elocvent exemplu vizand zona carburantilor care afecteaza atat sectorul public, cat si sectorul privat, nu numai in sens contabil. Introducerea acestora afecteaza, in mod grav, ceea ce se numeste predictibilitatea in economie. Stafurile societatilor economice descopera ca proiectiile pe termen mediul si lung sunt pulverizate, de pilda, de noua taxa pe stalp. Toate calculele care s-au facut pana in acest moment, in special de cei care lucreaza in sectorul energentic, dar nu numai, devin instantaneu eronate. Pentru ca, pur si simplu, s-a creat un haos in contabilitate. Bancile nu mai pot aproba solicitarile societatilor comerciale in baza studiilor de fezabilitatea, iar refacerea acestora necesita, de multe ori, o intreaga birocratie, la capatul careia este necesara o noua aprobare in Consiliile de Administratie.
Una dintre primele consecinte ale acestor accize noi este ca in loc sa creasca incasarile la buget, ele scad. In acest fel, sunt necesare rectificari mult mai mari decat cele prevazute initial. Efectele devastatoare vor fi inregistrate, insa, abia anul urmator. Stiind acest lucru, Guvernul a amanat, in mod deliberat, elaborarea bugetului de stat. Aceasta tara nu va avea, probabil, un buget pana la sfarsitul anului, pentru 2015, din simplul motiv ca nimeni nu este capabil, in acest moment, sa prevada consecintele in planul incasarilor ale unora dintre masurile luate in a doua parte a anului 2014.
Evolutia negativa a economiei este confirmata de recesiunea tehnica in care ne afla dupa doua trimestre de scadere a produsului intern brut. Extrem de semnificativ, in acest sens, va fi faptul ca Institutul National de Statistica este obligat, ca in plina campanie electorala, sa prezinta natiunii situatia din trimestrul trei. Daca vom afla ca, pentru a treia oara, produsul intern brut al Romaniei descreste atunci, nu este deloc exclus ca, daca are loc o dezbatere publica serioasa pe aceasta tema, prezidentiabilul Victor Ponta sa fie depunctat. Pentru ca, in calitate de prim-ministru, el poarta principala raspundere.
In 2015, reducerea CAS, o masura sustinuta de aproape toate partidele politice, va costa bugetul statului nu mai putin de cinci miliarde de lei. Reducerea deficitului cu 0,8 % din PIB, convenita sub presiunea lui Traian Basescu cu partenerii din Uniunea Europeana, ne va costa alte cinci miliarde. Situatia externa a Romaniei, precum si angajamentele NATO ne obliga, tot in 2015, sa investim in aparare, in mod suplimentar, 2,5 miliarde. In fine, majorarea cofinantarii pentru fondurile europene, masura absolut obligatorie pentru a putea sa crestem gradul de accesare, va insemna inca 2,5 miliarde. Avem un total de cincisprezece miliarde de lei, care vor trebui stransi de undeva si adaugati celei mai importante rate a datoriei externe, de aproapte cinci miliarde de euro, careia trebuie sa-i facem fata tot in 2015.
Rezulta ca, viitorul guvern va avea mari dificultati in elaborarea bugetului de stat si, mai ales, in respectarea principalelor sale prevederi, in 2015, in capitolul de venituri si cheltuieli. Orice guvern vom avea, va avea de infruntat o furtuna provocata prin propria politica. Abia la mijlocul anului 2015 vom sti daca Romania a trecut printr-un luping sau a inregistrat un veritabil picaj. (Sorin Roșca Stănescu)

SURSA: CorectNews.com