Într-un interviu acordat Inpolitics, ministrul de Externe, Andrei Marga, dă asigurări ferme că România își va respecta neabătut toate angajamentele externe și legislația internă, lucru care este transmis non-stop, în această perioadă, tuturor reprezentanților statelor europene. De asemenea, el subliniază că nivelul prezenței la votul de duminică va arăta cît de mult și-au însușit românii, în ultimii 20 de ani, din lecția democrației.

– Domnule ministru, având în vedere discuţiile iscate pe marginea schimbărilor politice din România şi organizarea referendumului pentru demiterea Preşedintelui, care este mesajul pe care l-aţi transmis partenerilor europeni?

Andrei Marga: Mesajul pe care îl transmitem permanent partenerilor noştri europeni este acela că România îşi respectă angajamentele asumate la nivel european şi internaţional, iar evoluţia situaţiei politice din România are loc într-un cadru democratic, constituţional, bazat pe respectarea legislaţiei în vigoare şi a normelor comunitare. Reconfigurarea democratică a spectrului politic din România, care, după cum ştiţi, s-a realizat într-un ritm accelerat, a creat temeri pe anumite paliere. Tocmai pentru a elimina toate aceste neînţelegeri furnizăm permanent informaţii, cât mai complete şi mai clare, cu privire la evoluţiile din România. Chiar ieri, am susţinut, împreună cu ministrul Administraţiei şi Internelor, un briefing privind referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui României, la care au participat şefii misiunilor statelor membre ale Uniunii Europene, Canadei, Confederaţiei Elveţiene, Regatului Norvegiei, Statelor Unite ale Americii şi Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti. Mesajul transmis a fost acela că autorităţile române vor veghea la respectarea tuturor normelor legale pentru desfăşurarea unui exerciţiu democratic firesc, conform cu normele europene.
De altfel, semnalele recente primite din partea Comisiei Europene au arătat că paşii concreţi întreprinşi de autorităţile române în direcţia îndeplinirii angajamentelor asumate prin scrisoarea adresată de Primul ministru al României Preşedintelui Comisiei Europene sunt apreciaţi. În plus, măsurile recente promovate de Guvernul Ponta sunt o dovadă clară că angajamentele asumate sunt deja puse în aplicare. Vă asigur că vom continua să răspundem constructiv şi deschis la toate aspectele semnalate de Comisia Europeană.

– Tocmai aţi revenit de la Bruxelles de la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene. În calitate de ministru de externe aţi avut o serie de întrevederi cu omologi din statele membre al Uniunii Europene şi cu reprezentanţi ai structurilor comunitare. Cum au decurs discuţiile?

Andrei Marga: Pot să vă spun că reuniunea Consiliului Afaceri Externe a fost un bun prilej de a avea un schimb de opinii cu o serie de lideri importanţi, precum Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger, dar şi cu omologii din Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Franţa, Germania, Italia, Lituania, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Suedia şi Ungaria. Am abordat, împreună o aceştia, subiecte de interes comun şi am convenit să dezvoltăm colaborarea prin concretizarea proiectelor comune.

Cu acest prilej am invitat-o pe doamna Catherine Ashton la Bucureşti, pentru a participa la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, care anul acesta este consacrată aniversării a 150 de ani de diplomaţie românească. Înaltul oficial european a acceptat şi a promis că va ţine şi un discurs în cadrul manifestării. Am avut o întrevedere şi cu ministrul de externe francez, Laurent Fabius, prilej cu care am subliniat preocuparea comună pentru extinderea cooperării în domeniul francofoniei şi am convenit stabilirea unui calendar de acţiuni în acest sens. De altfel, şi ministrul francez Laurent Fabius a răspuns pozitiv invitaţiei de a efectua o vizită la Bucureşti cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române.
Am avut un schimb de opinii cu comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger, căruia i-am prezentat perspectiva României în aceast domeniu, evocând importanţa proiectelor Nabucco şi AGRI, precum şi interesul privind valorificarea cât mai largă a Coridorului Sudic.
De asemenea, în cadrul discuţiilor cu omologul austriac Michael Spindelegger, am fost trecut în revistă elemente de actualitate privind cooperarea bilaterală în cadrul implementării obiectivelor Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), un proiect pe care România la iniţiat împreună cu Austria.
Iar cu ministrul bulgar al afacerilor externe, Nikolai Mladenov, am discutat pe marginea continuării eforturilor în vederea convocării, cât mai curând posibil, a trilateralei România – Bulgaria – Grecia. Formulă de colaborare necesară, inclusiv în domeniul combaterii terorismului.
Totodată, cu acest prilej, ministrul cipriot al afacerilor externe, Erato Kozakou-Marcoullis, mi-a transmis că pe agenda preşedinţiei cipriote rămâne ca prioritate aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.
Am discutat, de asemenea, cu secretarul de stat din MAE german, Michael Link premisele pregătirii unui program de cooperare extinsă între România şi Germania, context în care a fost evocată şi perspectiva unei întâlniri între Primul-ministru al României şi Cancelarul Germaniei.
După cum vedeţi lista întrevederilor este una lungă, important este să ne facem din nou ascultaţi, şi nu doar auziţi.

– Există speranţe ca România să intre în Schengen anul acesta, domnule ministru?

Andrei Marga: Consiliul European din martie 2012 a reconfirmat faptul că România a îndeplinit toate condiţiile juridice pentru aderarea la Schengen. Acest fapt este recunoscut şi asumat de toţi partenerii noştri europeni. Noi vom continua să facem toate demersurile pentru îndeplinirea, cu toată responsabilitatea şi rigurozitatea, a angajamentului asumat la Consiliul European. Susţinem în continuare o decizie de aderare în etape, soluţie care se bucură de sprijin în rândul statelor membre. În ceea ce priveşte calendarul intrării în Schengen, nu există nici o schimbare: octombrie 2012 cu frontiera maritimă şi cu frontiera aeriană şi martie 2013 cu frontiera terestră.
De altfel, aşa cum spuneam anterior, am primit asigurări din partea Preşedinţiei cipriote a UE că adoptarea deciziei privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen este o prioritate a mandatului său semestrial, care va fi abordat în cadrul Consiliului JAI din septembrie.
Între timp, vom continua dialogul cu toţi partenerii noştri europeni, pentru a comunica progresele înregistrate de România. Suntem deschişi să discutăm şi să clarificăm orice potenţiale preocupări.

– Cum comentaţi declaraţia de săptămâna aceasta a dlui Traian Basescu privind faptul că scutul antirachetă de la Deveselu nu este pus în pericol „cel puţin până după anunţarea rezultatelor referendumului din 29 iulie. Pe urma vom vedea”?

Andrei Marga: După am mai afirmat şi cu alte ocazii, relaţia strategică cu SUA a atins un nivel de maturitate care transcende aspectele conjuncturale legate de schimbări de politică internă. În cadrul Parteneriatului Strategic România-SUA nu se schimbă nimic în actualul context, va rămâne în aceiaşi termeni. Acest parteneriat nu este nicidecum o opţiune de conjunctură, ci o constantă cu valoare de interes naţional, care nu trebuie judecată în funcţie de circumstanţele de ordin politic. Încheierea Acordului privind amplasarea sistemului de apărare antirachetă al SUA în România reprezintă un proiect cu încărcătură strategică majoră în economia de ansamblu a relaţiei bilaterale. Dezvoltarea acestui proiect va continua în calendarul deja agreat, conform celor convenite cu prilejul Summit-ului NATO de la Chicago din mai 2012. în prezent, se poartă discuţii în plan bilateral, la nivel de experţi, care sunt menite să conducă la operaţionalizarea bazei de la Deveselu la orizontul anului 2015. Deci lucrurile îşi urmează cursul natural deja cunoscut.

– Ce măsuri a luat MAE pentru organizarea referendumului naţional pentru demiterea preşedintelui României din 29 iulie în afara ţării?

Andrei Marga: După cum ştiţi, potrivit legislaţiei în vigoare privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, atribuţiile Ministerului Afacerilor Externe sunt de ordin administrativ – organizatoric. Practic aplicăm ceea ce legea şi celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu stabilesc şi încercăm să oferim cetăţenilor români din afara ţării cele mai bune condiţii pentru a îşi exercita acest drept. În acest sens măsurile au fost luate extrem de rapid – a fost înfiinţat un grup tehnic auxiliar, care acţionează, în cadrul MAE, pe durata organizării, funcţionării şi finalizării rezultatelor Referendumului; au fost transmise instrucţiuni misiunilor diplomatice ale României în străinătate pe tema organizării Referendumului naţional, conform legislaţiei în vigoare; a fost stabilit cadrul de comunicare şi colaborare cu instituţiile implicate în procesul electoral: Autoritatea Electorală Permanentă şi Biroul Electoral pentru Secţiile de Votare organizate în afara ţării. Astăzi, am finalizat expedierea către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României a materialelor necesare secţiilor de votare din străinătate pentru exprimarea votului.

Atât MAE, cât şi misiunile României în afara ţării au informat periodic asupra condiţiilor de votare şi a informaţiilor de interes pentru cetăţenii români cu drept de vot din afara ţării. Eforturile noastre vizează asigurarea exercitării unui exerciţiu democratic firesc, conform normelor europene.

– MAE a reuşit să organizeze pentru acest scrutin un număr de 306 secţii de votare. Fără precedent până în acest moment. Cum s-a reuşit?

Andrei Marga: Într-adevăr, ministerul pe care-l conduc a depus, cu profesionalism, eforturi semnificative pentru ca, într-un timp scurt, să fie asigurate condiţii propice exercitării votului de către cetăţenii români aflaţi în străinătate. Am reuşit organizarea a peste 306 de secţii de votare cu sprijinul calificat al ambasadelor şi oficiilor consulare, dar şi cu ajutorul extraordinar al comunităţilor din ce în ce mai numeroase şi mai bine organizate ale românilor din peste 90 de ţări. Le mulţumesc cu acest prilej şi îi felicit pentru civismul remarcabil, care va avea consecinţă şi efect doar prin prezenţa masivă la votul din 29 iulie 2012.

– Unde poate fi accesibilă această listă cu toate secţiile de votare?

Andrei Marga: Lista este disponibilă în cadrul secţiunii dedicate Referendumului de pe site-ul instituţiei noastre şi pe site-urile tuturor misiunilor, pe care le recomand tuturor să le acceseze. Acolo vor regăsi informaţii extrem de utile legate de documentele pe baza cărora se poate vota în străinătate, toate detaliile de interes. La nivelul instituţiei am realizat o aplicaţie, respectiv o hartă de tip Google maps, pentru a uşura accesul cetăţenilor români din afara ţării la secţiile de votare. Pe această hartă se regăsesc toate secţiile de votare din afara ţării (atât cele organizate în cadrul misiunilor diplomatice, cât şi în afara acestora). Aceasta va fi disponibilă pe site-ul MAE şi al misiunilor diplomatice, în cadrul unei secţiuni dedicate referendumului, începând de sâmbătă, 28 iulie 2012.

– Care este mesajul dumneavoastră pentru românii din afara ţării referitor la referendumul din 29 iulie?

Andrei Marga: Nivelul prezenţei la vot va arăta ce am învățat din lecţia democrațiri, a exercitării drepturilor conferite de Constituţie în ultimii 20 de ani, cît din ea s-a transformat în reflex civic şi cutumă socială. Îi aşteptăm astfel la vot în număr mare, în condiţiile în care am depus toate diligenţele pentru a oferi cele mai bune condiţii de participare la vot.