USL e în corzi, după ce președintele a anunțat aseară că a demarat procedura de organizare a unui nou referendum pentru parlament unicameral, în condițiile în care membrii actualei comisii de revizuire a Constituției sunt acuzați că au ignorat voința electoratului la precedentul scrutin. Un meci care are, în opinia noastră, toate șansele să se termine cu spargerea alianței de guvernare, în ciuda faptului că adevărul e departe de a se afla în tabăra președintelui.

„În această după-amiază am declanşat procedura unui nou referendum cu două întrebări: dacă românii doresc Parlament unicameral şi dacă doresc să aibă un Parlament cu 300 de membri”, a spus şeful statului, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni. Preşedintele Traian Băsescu a afirmat că atitudinea Parlamentului şi a majorităţii USL privind revizuirea Constituţiei nu este una compatibilă cu statul de drept şi creează „un precedent extrem de periculos”.
„S-a trecut la elaborarea unei noi Constituţii, în care în niciun caz nu se ţine cont de rezultatul referendumului din 2009. Cred că această atitudine a Parlamentului României, a majorităţii USL, este o atitudine care nu este compatibilă cu statul de drept şi o atitudine care creează un precedent extrem de periculos, un precedent în care se refuză punerea în aplicare a voinţei liber exprimate de popor. Din punctul meu de vedere, această atitudine a majorităţii USL, care respinge punerea în aplicare a referendumului din 2009, nu are nimic comun cu democraţia şi nici cu respectarea voinţei poporului în numele căruia Parlamentul susţine că îşi exercită mandatul”, a spus şeful statului.

Decizia lui Băsescu e o lovitură năucitoare în plexul USL, din mai multe puncte de vedere.

Nu neapărat din punct de vedere juridic, constituțional, moral sau european. Asta, pentru că poziția președintelui se bazează pe un talmeș-balmeș legislativ greu de imaginat, generat de legi tîmpite, interpretări abuzive, gesturi populiste și intervenții aberante ale Curții Constituționale și totul în afara recomandărilor Comisiei de la Veneția.
Foarte pe scurt, să reamintim faptele: pentru ca Băsescu să poată convoca referendumul din 2009, Curtea Constituțională a modificat legea 3/2000, care limita – pe bună dreptate – domeniile în care președintele poate consulta poporul. Poporul poate avea oricînd voință, dar nu și știință ori putință; guvernarea unei țări se face nu cu ce se vrea, ci cu se poate. Cu vechea lege, Băsescu ar fi fost blocat la mantinelă din acest punct de vedere.

Pe de altă parte, legea în cauză nu stipulează – o scăpare gravă – obligativitatea aplicării deciziei poporului și nici procedurile de rigoare. Ar fi fost interesant, pentru că introducerea obligativității parlamentului de a modifica legile în acord cu voința poporului ar fi intrat în contradicție cu interzicerea mandatului imperativ, trecută în Constituție, și care degrevează parlamentarul de obligația de a vota altfel decît conform propriei conștiințe.
Tocmai de aceea CCR a recomandat, ea însăși, ca referendumul să nu abordeze, în general, chestiuni legate de revizuirea Constituției.
Băsescu a acționat ilegal și prin refuzul de a consulta parlamentul înaintea convocării referendumului, așa cum prevede Constituția. Cît despre aspectul european, e suficient să spunem că în Codul de bune practici în materie de referendum, al Comisiei de la Veneția, se recomandă în clar lipsa cvorumului de validare și al celui de aprobare, dar, și mai important, se recomandă ca tema referendumului să nu vizeze chestiuni care țin de competența exclusivă a parlamentului. ”În cazul iniţiativelor populare, parlamentul poate avea dreptul de a opune o contrapropunere faţă de textul propus, care să fie supusă concomitent votului popular” mai recomandă Comisia.
Or, nu doar că revizuirea Constituției e 100% dreptul parlamentului, dar e singura lege care reclamă un vot de două treimi, tocmai pentru că e nevoie de dezbateri aprinse mai înaintea elaborării unei decizii. A face praf aceste dezbateri ale specialiștilor legiuitori prin recursul la o întrebare populistă încalcă toate regulile democrației; ce s-ar întîmpla dacă președintele ar întreba poporul dacă vrea eliminarea impozitelor?

Despre legalitatea și moralitatea demersului din 2009 al președintelui ar mai fi de scris multe. E inutil, însă, pentru că nu revizuirea Constituției a avut-o în cap președintele cînd a amorsat, aseară, noul scandal.
Ci cu totul alte obiective, care au foarte mari șanse să fie atinse.

Pe de-o parte, plierea sa pe un subiect pe gustul electoratului – se știe că parlamentul nu e campionul simpatiei – îi va readuce o parte din cota pierdută de popularitate. Băsescu știe că poporului îi place să i se dea iluzia că voința sa contează, iar încăpățînarea liderilor USL pe propria variantă de Constituție ar pune semnul egal între alianță și parlament. Pe principiul vaselor comunicante, o parte din capitalul negativ masiv al legislativului s-ar transfera asupra USL.

Pe de altă parte, scandalul în derulare are șanse să îngroape mediatic un alt mare scandal programat peste cca.3 săptămîni, despre care am mai scris, respectiv publicarea de către INS a datelor reale privind numărul românilor, și care ar putea aduce constatarea că Băsescu a fost, de fapt, demis anul trecut.
Cel mai important, însă, președintele aruncă mărul zîzaniei în USL. Dacă ambii lideri majori fac front comun împotriva sa, riscă să piardă împreună puncte prețioase în sondaje.
Mult mai probabil, însă, e faptul că Victor Ponta se va dezice, în urma demersului prezidențial, de noua Constituție și îi va cere lui Antonescu, președintele comisiei de revizuire, modificarea din temelii. Un argument important al premierului ar putea fi că un nou referendum costă enorm bugetul de stat, plus că România ar ajunge să aibă iar două rînduri de alegeri într-un an care trecea drept neelectoral. (Asta, dacă nu cumva lui Ponta i-ar surîde mai mult varianta prăbușirii Constituției lui Crin la vot, în toamnă.)

Dacă Antonescu se conformează, devine, politic vorbind, un știulete uscat de porumb.
Un refuz răspicat poate duce, în schimb, la destrămarea alianței. Una care convine PSD, pentru că va putea invoca dorința respectării voinței poporului.
Oricum, social-democrații nu riscă nimic, pentru că noua Constituție ar avea ulterior șanse nule de validare.

Nu întîmplător Băsescu a făcut anunțul de aseară abia după ce Ponta s-a întors de la întîlnirea cu Merkel, unde și-a reîntărit jurămintele că va fi băiat cuminte și va coabita mumos.

Cu USL spartă în două și un PNL băgat în corzile opoziției, lui Băsescu nu îi mai rămîne decît să promoveze puternic un nou partid, cu divorțata Udrea în frunte, care să se lipească, la momentul potrivit, cel mai probabil după prezidențialele de anul viitor, de PSD întru o armonioasă guvernare. Și să își asigure liniștea post-cotrocenistă. (Bogdan Tiberiu Iacob)