CURS VALUTAR
1 EUR = 0 RON DOWN | 1 USD = 0 RON DOWN | 1 GBP = 0 RON DOWN

Mister lamurit: studiile lui Citu, platite de mama din ”mosteniri, case, firme”

15 comentarii / 5044 vizualizări / 8 iunie 2021

Un ziarist vîlcean apropiat de zeci de ani de familia Cîțu a făcut recent dezvăluiri interesante despre actualul premier, la loc de cinste fiind cea potrivit căreia Florin Cîțu a fost făcut premier de mama sa, cea care i-ar fi plătit și imensele costuri ale studiilor în SUA, din vînzarea unor case, moșteniri și firme. De aici, certitudinea că defuncta mamă a premierului trebuie să fi fost o veritabilă latifundiară dacă în doar doi ani după revoluție acumulase bunuri de peste 150.000 de dolari, cît costau cei 4 ani de studii ai lui Cîțu în SUA. Doar că teoria respectivei bogății nu s-a vehiculat niciodată pînă azi, iar celebrele 75 de ha de pădure au fost retrocedate familiei relativ recent și nu în anii 90. Deci, despre ce ”case, firme și moșteniri” vorbim aici?

Ce scriam într-un material din 20 decembrie, anul trecut:

Cine i-a plătit studiile americane lui Cîțu?
Aflăm, dintr-o investigație pe net, că la ora actuală, un an de studii la Grinnell College costă 63.383 de dolari, dintre care 48.758 școlarizarea, 900 de dolari manualele, 11.980 de dolari cazare și masă, 2.200 alte cheltuieli.
Colegiul nu acordă burse, ci doar facilitează studenților granturi și credite.
Cu ajutorul unui calculator online de inflație aflăm că suma de acum însemna cca.35.000 de dolari pe an la nivelul lui 1992.
Bani la care s-ar fi adăugat, desigur, sume deloc neglijabile necesare transportului și altor situații.
În 1992, 35.000 de dolari însemna o avere în România, bani care ar fi putut lansa o afacere frumușică.
În 4 ani de studiu, vorbim de aproape 150.000 de dolari.
Dar asta nu e tot: pentru masteratul la Iowa University, taxele actuale sunt de cca.85.000 de dolari pe an, sau cca.52.000 de dolari din 1996.
În povestea siropoasă a lui Vlad Voiculescu, au intervenit slujbele pe care spune că le-a practicat din prima, ca și ajutorul unei mătuși care locuia în Viena, locul studiilor sale.
Povestea lui Cîțu nu spune nimic: nici despre bani, nici despre eventuale burse, nici despre neamuri peste Ocean, nici despre vreun cîștig la loterie șamd.
E doar povestea (prea) succintă a unui tînăr vîlcean care în decurs de doi ani a sărit de pe băncile unui liceu energetic provincial pe cele ale unui prestigios colegiu american, în perioada atît de tulbure din primii ani post-decembriști.
Mai ceva ca în basmele cu peștișorul de aur.
Una peste alta, marea întrebare e cine a plătit costisitoarele studii în SUA ale lui Cîțu?
Poate ar fi momentul ca premierul desemnat să lămurească el însuși, în spiritul transparenței, semnele de întrebare de mai sus, într-un moment în care cosmetizarea biografiilor pare să fi devenit un sport național care bate oina”.

Un jurnalist din provincie, directorul ziarului Curierul de Râmnic, Silviu Popescu, a postat pe Facebook în ziua decesului mamei premierului un material interesant, conținînd amintiri despre familia lui Cîțu, mama sa și cea a premierului fiind, cîndva, colege de serviciu,

„Cand, parca prin 1992, m-a oprit pe strada doamna Citu, nu intelegeam prea bine cum gindeste Timpul. Si nici care puteau fi efectele Lui asupra oamenilor si banilor. Am mers impreuna de la Primarie, pana in centru, unde era pe atunci ziarul Curierul. Stiam ca lucrase cu mama mea, asa ca i-am acordat atentia cuvenita, am vorbit multe, dar marunte.

In fata cladirii, insa, doamna Citu a indraznit sa ma roage ceva.

Vorbisem, desigur, despre fiul sau, dar si despre America, despre universitati si despre sanse. Pentru ca tocmai ma intorsesem cu porumbelul de pe capul ziarului din Elvetia, unde facusem un stagiu la un ziar, din zona Neuchatel, am incurajat-o sa mearga pe calea studiilor in strainatate, decizie care, aveam sa aflu, fusese deja luata.

Totusi, doamna Citu m-a rugat sa-l luam la ziar pe fiul ei, ca sa capete putina experienta, spunea dansa, dar sa si publice ceva. Sigur, doamna, i-am raspuns, chiar avem nevoie de articole economice. Aveam masini de scris, pe vremea aceea, le primisem donatie de la Bernadette Richard, care era la Ramnic, in cadrul Operation Villages Roumaines.

L-am asezat pe tanarul Florin Citu la o masina de scris si i-am spus sa scrie ce vrea el, dar, mai ales, despre cum ar trebui sa fie o economie, dupa iesirea din comunism, cu care aveam noi, ca redactie, ceva de impartit, pe vremea aceea. Iar Florin, care era un pustan, a scris.
Articolele lui au fost publicate, iar eu imi aduc aminte ca mi s-au parut putin ciudate, pentru ca el nu vorbea despre realitatea economica din care tocmai iesisem, ci despre ceva, care urma sa fie. Promit sa le caut si sa le republic, ar fi foarte interesante, astazi.
L-am tratat ca pe orice redactor, dar am avut grija de ceea ce ma rugase mama lui, Dumnezeu sa o odihneasca! Imi amintesc si faptul ca, la plecare, i-am pus articolele din ziar intr-un dosar, ma gandeam ca ii vor folosi, in America si i-am spus sa aiba curaj sa le arate, americanii vor fi impresionati.
Cam asta a fost, dupa putin timp, baiatul doamnei Citu a plecat la scoala. Ca om care am fost ani buni rezident in America, am sa revin, sa spulber supozitiile monstruase, cum ar fi recrutarea fiului doamnei Citu de CIA si alte prostii, care circula, in spatiul public romanesc. America este un sistem perfect functional, organizat dupa principii militare, dar liber de prejudecati, unde cei destepti se descurca, in orice situatie. Afirm asta, ca sa se stie clar cine l-a facut pe Florin Citu premier, mama lui si numai ambitia dansei. Ca si dragostea ei.

Am mai auzit de el cand eram la Paris, la ICR, cand il contra pe Mugur Isarescu si am fost mandru de rebeliunea lui fata de un monstru sacru, as fi facut la fel, daca aveam argumente economice. Am fost mandru ca am fost in aceeasi redactie.

Pe doamna Citu am revazut-o, acum cativa ani la Ramnic si am felicitat-o, pentru ca a avut puterea sa se lupte pentru fiul sau, cu ardoare, vanzand tot ce avea, mosteniri, case, firme. A crezut cu tarie in steaua fiului sau si a riscat tot.
Astazi, zi trista, sunt totusi bucuros ca femeia asta razbatatoare a trait sa se bucure de reusita fiului sau. In ultimele saptamani am cautat sa-i aflu numarul de telefon, ca sa-i transmit salutari de la mama mea, care tocmai a trecut printr-un AVC. L-am facut rost pe al premierului, dar nu pe al mamei sale. Era sortit sa nu reusesc, domna Citu era foarte bolnava.
A fost o femeie puternica, care si-a iubit enorm baietii. Dumnezeu sa o aiba in Paza Lui!”, a scris Silviu Popescu.

Să recapitulăm: în 1992, Florin Cîțu, despre care nu știm ce a făcut după terminarea liceului, în 1990, dar sigur nu studii universitare, este dus de mamă, de mînuță, la o redacție a unui prieten de familie, ca să se facă jurnalist peste noapte. O mamă care negociase pe cont propriu viitoarea carieră de ziarist a odraslei cu directorul publicației.
Odată ajuns acolo, Cîțu e pus să scrie ce-i trece prin cap – că, deh, se știe că așa se nasc jurnaliștii! – și, deși scrie chestii despre viitor, e publicat fără rezerve.

”Să scrie ce vrea el”, zice Popescu. Dar pe teme economice. Și direct la mașina de scris, cînd 90% dintre jurnaliștii epocii scriau de mînă, pentru că mașinile de scris fuseseră un lux controlat în comunism și puțini aveau știința utilizării lor.
Să fie clar: un reportaj despre viața porumbeilor din parc poate fi scris de orice tînăr cu talent și putere de observație, fără o pregătire aparte.
Presa economică reclamă, însă, specialiști.
Să înțelegem că junele Cîțu a redactat din prima articole economice despre dezvoltarea post-comunism a României din postura de recent absolvent de liceu, care nu reușise doi ani să intre la ASE ori la altă facultate, deși fentase stagiul militar obligatoriu??

E oarecum neclar și de ce Cîțu trebuia musai să intre în presă și să fie rapid publicat într-un moment în care aflăm că plecarea lui la studii în SUA era deja bătută în cuie și urma să se producă peste cîteva luni. Dar poate că familia credea și ea că un dosar cu articole apărute în presa județeană din România îi va da pe spate pe americani.

Se clarifică, în schimb, altceva: studiile americane atît de costisitoare ale premierului nu s-au bazat pe burse ori pe granturi și nici pe niscaiva slujbe prestate acolo de studentul Cîțu, care muncea noaptea să-și plătească taxele ziua.
Nu.
Studiile i-ar fi fost plătite de părinții săi, din satul Tulei, Vîlcea, care au vîndut, în 1991-92, ”case, moșteniri, firme”.

Mulți cititori își amintesc, poate, primii ani de după revoluție, cînd valuta forte însemna imens în România, tocmai pentru că nu se găsea.
În toamna anului 1991, rezervele valutare ale României ajunseseră la cîteva zeci de milioane de dolari, fapt care a generat celebra decizie a guvernului Stolojan de a naționaliza conturile în valută în schimbul unui echivalent în lei stabilit de către BNR. O manevră considerată pînă azi un veritabil jaf la adresa românilor, pentru că diferențele între cursul oficial și cel la negru erau uriașe.

Exact în acea perioadă de maximă penurie valutară națională, mama lui Florin Cîțu face rost de zeci și zeci de mii de dolari ne-naționalizați pentru studiile fiului. Nu de alta, dar americanii nu prea primeau lei mioritici.

Pe de altă parte, controversată e și formularea ”vînzînd tot ce avea”, dacă ne gîndim că familia Cîțu a continuat să facă afaceri înfloritoare și după plecarea fiului la studii, iar declarația actuală de avere a premierului, destul de consistentă, se bazează în cea mai pare parte pe bunuri donate de părinți. Atît de valoroase încît a ajuns să se judece cu propriul frate pentru ele.

Studiile din SUA ale premierului, mister lămurit, deci. Ori cumva adîncit și mai tare? (Bogdan Tiberiu Iacob)

foto: Facebook

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

15 Comentarii

  1. Iar puneti farurile si girofarurile pe un personaj secundar care se va retrage, probabil, la primele semne ca simpatizantii PSD se unesc fara sa vrea cu simpatizantii USR. Adica atunci cand va fi groasa si adanc patrunsa. Ca asa-i in tenis, te tii de nea Nicu pana pe 22 decembrie, stai ascuns 3 zile dupa care, ca tot s-a racit, vii si il injuri.

    • Securiste, prostovane, subiectul articolului este metrul pătrat de tăpșan care nu depășea 0,2 $ în 1992. Putea să-l vândă mama lui Cîțu chiar și pe Cîțu însuși, la kilogram, și nu scotea 25 $ pe el.

      PROSTOVANEEEE!!!

      • Subiectul articolului, bey Poulique, pe langa faptul ca e comandat, probabil (ca daca nu e comandat e si mai jenant) e sa-l faca pe om hotoman fara sa fie dovedit sau chiar fara sa fie simply (mai mult ca altii, fireste).

        In plus, ti-am mai zis de mii de ori, jigodie respinsa de acolo de unde repudiezi ca idiotul, prostia, nu e cel mai mare defect al omului. Prost e unul care nu-si pune neuronii in coerenta, pe cand unii care comenteaza pe aici nici nu se califica in aceasta liga.

        • Securiste, prostovane, cretin analfabet ce ești, nu puteai capitaliza nimic în România. Dacă ai vrut să vinzi fabrici și uzine și tot nu scoteai de-o taxă de examen, IMBECILULEEEEEEEEEEEEEEEEE!!!

        • Ba FranklingeCur,fa-i o felatie tremuriciului de Coldea si roaga-l sa nu-ti mai dea DROGURI CONTRAFACUTE amestecate cu praf de Cacat pisicesc

  2. Pe vremea aia țara pensionarului specual Stolo iti dadea voue sa schimbi 100 dolari lunar pe pasaport. In timpul asta in curul tarii o tanti acea 150k usd pentru scolirea unui vai de el. Pe vremea aia cine rata treapta a 2-a si nu intra la facultate era apreciat bun muncitor necalificat nicidecum de bursier. Si ca sa fie fain pe atunci un apartament la Unirii (de costa azi peste 200k) se vindea cu 16.000 usd. Ba da proasta natie crede nea caisa ziarizdu ca e romanica

  3. Micutul recrutat Citu e prim ministru ? Ce frumos ! Se lupta cu micutul urmas de kaghebist maghiar din orasul Stalin Ludovic Orban ? Exceptional ! Bravos Securitate ! Ai vindut si tradat Romania inca o data ! La mai mare !

  4. Parafrazând un clasic: „dacă o țară a ajuns să-și elogieze repetenții pentru performanță, ei bine,
    acea țară, care va să zică că nu mai e o țară!…”
    – – –
    Văd că unii se străduiesc să lustruiască trecutul cîțului. Crezusem că doar Ceaușescu, dar iată
    cum, sub ochii noștri, apar noi și noi muguri de cult personal: ba „băse”, apoi „joha’ neamțul” (&
    „răvășitoarea”)… Și acum, Cîțu, despre care aflăm că, repetent-repetent, dar cum și-a încordat
    mușchii creierului și s-a apucat să scrie ceva, a și rupt gura Americii.
    Că, mai’nainte de a scrie ceva, ar fi fost necesar să mai și citească, e un „amănunt” nesemnifi-
    cativ. O adevărată lecție pentru „bieții profesorași” de la ASE, care studiază o viață întreagă, mai
    scriu și cărți, și totuși, rămân în anonimat. Ba au mai ratat și șansa vieții lor, neremarcându-l pe
    Cîțu, și trântindu-l la admitere (în formă continuată)…

    Așadar, nu cîțu-repetentul, cum crezusem, ci cîțu-genialul. Strategul dreptei kwj-isto-cîțiste, care
    a adus țara de la creștere economică vizibilă, dar „nesustenabilă”, la o prăbușire perfect suste-
    bilă (adică, pe placul străinilor stăpânitori…).
    Și iarăși parafrazând, putem spune: încă un geniu ca ăsta, și suntem pieduți.

  5. Sursa banilor trebuie căutată printr-o ancheta jurnalistica referitoare la activitatea mamei d-lui Câțu in perioada 90-96 referitoare la adopțiile internaționale de copii unde a fost foarte implicată. Cetățenii străini plăteau și plătesc in continuare foarte mulți bani pt acest tip de adopții, iar acei ani au fost ani cu un mare vid legislativ. Ascensiunea ulterioare e posibila și prin o legătura ulterioară cu yohannis care a avut același activități in perioada respectiva. Ca inteligenta este foarte subțire, nivel peste mediocru dar aroganta și autosuficienta îl caracterizează. Căutați foile matricole de la Liceul Matei Basarab perioada 1982-1986, clasa 5-8 A și liceul energetic perioada 1986-1990. To be continued.

    • Foarte interesant. Ne puteti povesti mai mult despre mama?

  6. Dumnezeu s-o ierte, dar pentru cretinii susținători ai actualelor slugi pupincuriste, parafrazând zicerile slobozite din tablia mintii a „ilustrului” profesoras suplinitor de Agnita, penalul 6CA$$E de la Cotroceni: A trebuit sa moara mă-sa, ca să „dezlegam” misterul.

  7. Frumoasa poveste. Daca ar fi si adevarata.
    Pe vremea aia eram unul dintre putinii care lucrau la o mare firma internationala. In cazul meu, IVECO. Incepuse sa miste treaba, se vindeau camioane, microbuze. Cumparatorii nu aveau bani, foloseam credit furnizor. Oamenii mergeau bine, plateau ratele. Cand, pac, Stolo confisca valuta. Multi au pierdut enorm atunci. Mai putin Mme. Citu

  8. Humanoidul Catu Florin crede ca toti oamneii sunt asemnei lui micinosi, infractionali prin inselaciune si retardati mintali nativi, asa cum este si Catu Florin. Famiglia Catu a trait intr-un amarat d esat ,unde invatatorul satului isi aminteste ca insul Catu Vasilica Florin s ejuga gol in tarana, deci nu avea cum sa fie neam boieresc, ci dimăotriva neam d esarantoci. Cine i-a platit ”studiile” in SUA lui Catu Florin au cheltuit banii pe needucarea unui retardat mintal.Problema este in ce scop., oare doar acela de a fi cocotat la putere in Romania a aror zacaminte atrag criminalii mondiali americani? Pentru ca parintii lui Catu Florin au talharit sub protectia comunsitlor parea in Valcea acestia au fost in conflict poermanent cu administratia locala. O bucata d epadure nu avea cum sa valoreze peste 150 000 d edolari, mai ales ca parintii retardatului mintal Catu Florin nici nu au fost proprietarii acelei bucati de paduri.https://www.youtube.com/watch?v=29hNHRgoaJY

    • In loc de cozanac ce era interzis saracei familii Catu din catunul Tuklei iata aici ce declara Catu despre miuliardara in dolari famil.ie Catu. Citat? ”Mergeam la țară, părinții mei ne trimiteau la țară la muncă în fiecare vacanță. Și cum era ultima zi de școală, eram în autobuz și seara eram la țară. Primul lucru pe care îl făceam, mă uitam cu fratele meu și vărul meu în calendarul ortodox să vedem când e cruce cu roșu. Atunci nu mergeai cu vacile, nu munceai, nu făceai nimic. În cruce cu roșu mergeam la pește. Mergeam la pește cu sapa pentru că așa deviam râul și peștele rămânea. (…) Sunt multe momente frumoase și făceam multe prostii. (…) Familia mea este acolo, merg acolo cu plăcere. Este un loc uitat de lume, este un drum îngrozitor, sunt trei case e un deal și vreo cinci pe alt deal, dar e fantastic”, a mai spus Florin Cîțu. ” https://www.b1.ro/stiri/eveniment/cine-a-fost-elena-citu-mama-premierului-a-murit-vineri-din-cauza-unei-boli-incurabile-369534.html

  9. ma-sa lu Citzoidu care sper sa se tavaleasca in chinuri in Iad, a platit „shtudiile” retardatului pe care l-a adus pe lume din eroare, cu GURA si cu CURU

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *