În România ultimilor ani s-a împămîntenit un soi de tradiție misterioasă ca, în plin sezon estival, în perioada atingerii vârfului de ocupare a stațiunilor turistice de pe litoral, dinspre țărmul mării să răzbată exploziv anumite informații, care nasc psihoze și le năruie planurile de vacanță celor care n-au apucat încă să se înfrupte din binemeritatele zile de concediu. Sigur, litoralul românesc nu e perfect, e chiar departe de asta. Dar sunt oare, reale, chiar toate fenomenele negative care sunt semnalate de presă, în fiecare an în debutul sezonului?

Dragonul de Mare, la pachet cu peștii morți

Anul acesta supremația în materie de stricat cheful de distracție o deține peștele „Dragonul de Mare” – un „locatar” obișnuit al apelor marine, care s-a dovedit mai tare decît rechinul din ”Fălci”. Acesta a reușit să eclipseze până și eforturile ospătarilor bătăuși din Eforie, care iau clienții la pumni pentru că refuză salata facuta de ei din două roșii și-o fărâmă de brânză. Dragonul, dotat cu țep veninos, ar fi băgat în spital zeci de turiști dintre cei care, lipăind cu tălpile goale prin apa împuțită, plină de scoici intrate în putrefacție, au avut ghinionul să-l calce pe coadă. Cu câteva zile în urmă, un alt pericol bântuia litoralul: bancuri formate din milioane de pești morți, sufocați de caniculă, fuseseră aduse din larg, sub nasul turiștilor, aproape de mal. Greu să nu te gîndești la ”Ziua cînd se întorc peștii”, a lui Cacoyannis. Oricât s-au străduit a doua zi angajații de la Apele Române să remedieze situația, imaginea acestui dezastru ecologic nu e tocmai pentru o carte poștală cu invitația: „Poftiți în România!”. Un medic tot dădea sfaturi la Radiovacanța, ca nu care cumva să fie „consumate” aceste mortăciuni. E drept, că unii au apucături de hienă, dar doar în sensul figurat!
O altă belea, despre care turiștii au fost atenționați din timp, adică imediat ce au plătit cazarea, este Mneopsis Leidyi – banala meduză, din care există peste un milion de tone în Marea Neagră – și care la atingere ar provoca iritații și usturimi groaznice. În vara lui 1995 se tot vorbea în ziare că această creatură se face vinovată de moartea planctonului, principala sursă de hrană a nevertebratelor marine și peștilor. O altă problemă a fost ce a algelor moarte, aduse la țărm de valuri uriașe și care făceau aerul litoralului de nerespirat. Fenomene normale, care se petrec în tot restul anului, dar care sunt folosite pe post de gogorițe cînbd explodează sezonul, din mai și până la sfârșitul lui septembrie, an de an.

Panică ieftină sau diversiune ocultă?
Cu ani în urmă, în galeria personajelor nefaste de pe litoralul românesc se alăturase temutul păianjen „Văduva neagră”. În vara lui 2007 acesta văduvise hotelurile și pensiunile de clienți, iar în luna iulie, un cercetator gasise pe plaja dintre Agigea și Eforie, nu mai puțin de 200 de exemplare. Asta, deși entomologii pierduseră urma creaturii încă de acum vreo 30- de ani, și în niciun caz pe litoral. Se spunea că înțepătura insectei putea ucide un copil sau un cardiac. Lumea prezentă pe litoral a stat cu sufletul la gură săptămâni în șir de frica morții iar păianjenul era zilnic pe primele pagini ale ziarelor și buletinelor informative de la radio și tv, fiecare reporter străduindu-se să dea o cât mai mare amploare fenomenului. Un astfel de subiect ajuns în colții presei este sfâșiat centrimetru cu centrimetru. Dar cine are interesul de a stârni aceste furtuni mediatice pe țărmul mării Negre? De ce, taman în plin sezon, „dihaniile” precum Dragonul de Mare sau Văduva Neagră devin criminale?
Degeaba medicii specialiști dădeau asigurări că unii dintre pacienți fuseseră mușcați de cu totul alte gîngănii, iar simptomele erau similare sau doar induse de autosugestie și de panică.
Deși aceste viețuitoare nu sunt niște noutăți pentru locuitorii din zonă, ele sunt scoase, pe rând, din lada cu sperietori de turiști, parcă special pentru a diminua numărul de vizitatori. Să fie vorba de o răzbunare a „taxatorilor de protecție” din presă, nemulțumiți de șpaga sau facilitățile oferite de proprietarii de afaceri de la malul mării? Și amplificate în mecanismul infernal general al mass-media românești? Sau rezultatul unei diversiuni în masă programată și controlată de anumite cercuri dornice să îndepărteze turiștii de litoralul românesc?

Vești proaste: bîntuie mistreții

Tot acum câțiva ani s-a întâmplat ca un mistreț să intre în recepția unui hotel din Eforie. Nimeni n-a putut afla de unde a apărut animalul. Poate a fost adus de concurență într-o cușcă și eliberat acolo. A fost suficientă o scânteie, ca românii să fie convinși că stațiunile sunt bântuite de la un capăt la altul de turme de mistreți hămesiți și fioroși, eventual turbați. Un alt subiect „la modă” este legat de razele ultraviolete, care curg pe pământ de la formarea Terrei. În niciun an nu s-a vorbit cu atâta intensitate despre expunerea la radiații și cancerele provocate. S-a instituit un nou cod, cel Roșu de ultraviolete (UV). Chiar înaintea week-endului trecut, meteorologii au lansat o nouă avertizare în acest sens, valabilă pentru Mangalia și Constanța. Ce au ultravioletele de anul acesta în plus față de cele de anul trecut? Deși cu 150 000 de turiști cazați doar în acest week-end, stațiunile de la Mare reprezintă principala destinație de vacanță a românilor, litoralul continuă să fie strâns ca într-o menghină de nenumăratele vești proaste și pericole cu care pot da nas în nas oamenii și prin care se încearcă, stoparea elanului turistic sau deturnarea clienților către alte meleaguri. Eventual spre Bulgaria, Grecia sau Turcia. (Răzvan Mateescu)