CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

Moment istoric? Iohannis intinde o mina partidelor peste capul serviciilor

0 comentarii / 5462 vizualizări / 17 ianuarie 2017

Anunțul prezidențial privind trecerea în rezervă a lui Florian Coldea a venit însoțit, în această seară, de un discurs cu totul neașteptat, care ar putea căpăta accente istorice dacă el va fi decriptat corespunzător de clasa politică. Un discurs cu atît mai șocant cu cît el vine din partea unui produs politic al serviciilor, ceea ce nu îi scade, însă, din importanță; dimpotrivă.

Din capul locului, de remarcat un element foarte important:
”Tocmai am semnat cele două decrete care îl privesc pe generalul Coldea de la SRI. Este vorba despre eliberarea din funcție și trecerea în rezervă”.
Atît și nimic mai mult: 25 de cuvinte a avut de declarat Iohannis despre tragerea pe linie moartă a omului despre care s-a spus – și nu fără temei – că l-a făcut președinte. Nu tu omagii, nu tu regrete, fie și simulate, nu tu cîteva vorbe despre faptele bune ale marelui ”dispărut”.

A fost doar o trecere rapidă spre adevărata temă a discursului prezidențial, pe care îl reproducem integral mai jos.

„În aceste zile, s-a discutat mult în spațiul public, dar și în Parlament, despre serviciile secrete. Serviciile secrete sunt foarte importante pentru securitatea națională. Ele își fac treaba și, așa cum spune numele, câteodată opinia publică nu știe multe despre ce fac.
Aceste discuții la prima vedere poate ar părea contraproductive, dar eu cred că este bine că în aceste zile s-a discutat despre serviciile secrete, despre locul și rolul lor în sistemul de securitate națională. S-a discutat, de asemenea, despre controlul parlamentar, și bine că s-a discutat. S-a discutat despre comisiile care trebuie să verifice activitatea serviciilor secrete.
În acest context, vreau să subliniez câteva lucruri care mie mi se par foarte importante. Pentru ca serviciile secrete să își facă treaba bine și pentru ca politicienii să își facă treaba bine este important să trasăm cel puțin două linii roșii.
Una se referă la felul cum se relaționează serviciile secrete la politicieni, la politică. Sau, mai simplu spus, dacă e bine sau nu e bine ca serviciile secrete să se amestece în politică. Acest lucru trebuie foarte bine clarificat. Părerea mea e că nu este bine să fie lăsate serviciile secrete să se amestece în politică.
Cealaltă, a doua linie roșie, trebuie să definească cât de mult și cum se pot implica politicienii în treaba serviciilor secrete sau, în traducere liberă, cum e cu politizarea serviciilor secrete. După părerea mea, nici aceasta nu este bună.
Dacă vrem să avem servicii secrete puternice, care își fac treaba bine, și politicieni care sunt liniștiți și mulțumiți de felul cum relaționează cu serviciile secrete, este clar nevoie de un control parlamentar efectiv, eficient și transparent. Parlamentul trebuie să aibă un control puternic, dar nu partinic. Nu se poate ca politica unui partid să definească modul în care se face controlul parlamentar asupra serviciilor. Pentru a avea un astfel de control parlamentar, este nevoie de negocieri puternice, între Putere și Opoziție. Este nevoie să se implice și unii, și alții, în aceste comisii, fiindcă o dată sunt unii la Putere, peste câțiva ani sunt alții la putere, dar serviciile secrete rămân, procedurile rămân și, în definitiv, cred că toți românii își doresc ca serviciile secrete să fie bine conduse și să garanteze partea lor de securitate națională. Aceste lucruri ar fi bine să le ia în discuție noul Parlament și să le lămurească.
Noul Parlament are multă treabă în domeniul securității naționale. Împreună cu consilierii mei, am numărat încă o dată și am constatat că este nevoie de modernizarea sau îmbunătățirea a cel puțin 12 legi din domeniul securității naționale, la care jumătate se referă la munca și domeniul de activitate al serviciilor secrete. Iată un volum impresionant de muncă pentru Parlament, cu singurul scop de a îmbunătăți sistemul de securitate națională și de a face munca serviciilor secrete mai eficientă, mai bine coordonată.
Avem o nouă majoritate în Parlament. Această nouă majoritate are, evident, un rol foarte important: rolul hotărâtor în felul cum se abordează aceste chestiuni legate de securitatea națională. Această majoritate cred că va trebui să dovedească în această speță, a securității naționale, și în cealaltă mult discutată și mult zvonită în ultimele zile, a amnistiei și a grațierii. Va trebui să dovedească dacă este matură această nouă majoritate sau mai are de lucru. Măsura maturității noii majorități parlamentare va fi felul cum abordează legislația în domeniul securității naționale, inclusiv al serviciilor secrete și al legilor justiției, în special o posibilă abordare legislativă de tip amnistie și grațiere.
Ce fel de majoritate vom avea încă nu ştim. Deocamdată, noua majoritate nu a făcut nimic. Și-au impus câţiva şefi de comisii, şi-au votat câteva promisiuni populiste din campanie.
Dar asta a fost uşor. Vom avea o majoritate care vrea să impună legea majorităţii, indiferent de ce se discută, care va vrea să dovedească că face jocurile în Parlament, care va dori să albească dosarele celor incriminaţi sau vom avea o majoritate matură, care înţelege că România este numai una şi care va veni lângă Preşedinte pentru ca, împreună, să garanteze securitatea naţională, statul de drept şi împreună să dovedim că România este sigură pentru cetăţenii ei şi este o naţiune puternică în corul celorlalte naţiuni.
Eu îmi doresc a doua variantă, o majoritate matură. O aştept”.

Analizînd atent discursul prezidențial se observă un gest aproape fără precedent al președintelui: Klaus Iohannis întinde, efectiv, o mînă către partidele politice parlamentare și le propune să se înhame, în rînd cu administrația prezidențială, la demararea grabnică a celui mai întîrziat proces din perioada post-decembristă.
E vorba de refomarea din temelii a serviciilor secrete prin adoptarea unei legislații cît mai complete, menită să pună capăt abuzurilor comise de un sfert de secol încoace.
Pentru că, așa cum am arătat de atîtea ori, inclusiv într-un material publicat ieri, vidul legislativ nu a fost nici benefic, nici întîmplător.

Dacă am avut parte de teren viran în materie de legi și reglementări pe tema serviciilor, am avut pentru că partidele nu s-au înțeles niciodată între ele și cu atît mai puțin cu președinția, în special în mandatele băsesciene.

Din ciondăneală au cîștigat serviciile, care, an de an, și-au extins sfera de activitate, puterile, fondurile șamd și au sfîrșit prin a pune șaua aproape complet pe clasa politică.
România a devenit, mai ales de 12 ani încoace, un stat militar și nu civil.

În această seară, pentru prima dată după multă vreme, președintele a îndemnat partidele parlamentare să facă pace pe subiect și a și avertizat ce se întîmplă cînd e dihonie: ”Este nevoie de negocieri puternice, între Putere și Opoziție, este nevoie să se implice și unii, și alții, în aceste comisii, fiindcă o dată sunt unii la Putere, peste câțiva ani sunt alții la putere, dar serviciile secrete rămân, procedurile rămân”.

Mai pe românește, ”voi vă bateți ca proștii și ăia vă încalecă de pe margine!”.

În același timp, Iohannis a dat un semnal că se poate conta și pe sprijinul lui total. De fapt, el a făcut și primul pas în direcția reformei legislative, anunțînd că administrația prezidențială a identificat deja pachetul de legi care trebuie modificate ori promovate, 12 la număr.

Odată cu rostirea acelui număr, trebuie că serviciile autohtone au fost străbătute de fiori reci pe șira spinării.

Dacă mai erau dubii, o frază de final a președintelui le clarifică, atunci cînd își exprimă speranța că: ”vom avea o majoritate matură, care înţelege că România este numai una şi care va veni lângă Preşedinte pentru ca, împreună, să garanteze securitatea naţională, statul de drept şi împreună să dovedim că România este sigură pentru cetăţenii ei şi este o naţiune puternică în corul celorlalte naţiuni”.

PSD și ALDE sunt chemate lîngă președinte chiar de către acesta, în numele implementării statului de drept, și sunt sfătuite să aducă cu ele, fără ranchiună, și partidele mai mici din opoziție, în numele interesului comun.
Acela de a elibera clasa politică de sub jugul serviciilor, de sub amenințarea dosarelor, de sub teroarea interceptărilor etc. De a adopta legi solide în domeniul siguranței și a întări controlul parlamentar asupra serviciilor.

Faptul că acest mesaj are loc la ”înmormîntarea” lui Coldea nu e întîmplător, ca și faptul că, așa cum scriam mai sus, președintele a refuzat să rostească vreo vorbă elogioasă despre acesta.
Uneori, absența cuvintelor e mai grăitoare decît prezența lor.

Ieșirea din scenă a generalului poate fi un nou început, transmite președintele către clasa politică.

Și, ca un produs al serviciilor, Iohannis știe cel mai bine ce înseamnă să fii controlat autoritar de acestea ori să ți se scoată pe nas ajutorul dat.

Șeful statului dă semne că, debarasîndu-se de păpușari, vrea să-și regăsească libertatea de mișcare, iar pentru asta, o alianță conjuncturală cu partidele parlamentare – cu toate – e crucială.

Iohannis pare dispus chiar la concesii: el a înmuiat tonul privind ideea grațierii și amnistiei, nu mai respinge total ideea, ci face doar apel la maturitatea politicienilor. Vorbind de ”albirea dosarelor celor incriminați”, el pare să fi sugerat că ar fi de acord cu o grațiere, care presupune doar eliberarea din închisorile suprapopulate a unor condamnați, dar nu și cu o amnistie, care ar însemna și eliminarea completă a cazierului acestora, ca și a pedepselor complementare.

În plus, Iohannis a vorbit deschis – fără amenințări cu o opoziție înverșunată – și despre abordarea cu maturitate, în parlament, a legislației din domeniul justiției care, ne amintim, pînă acum era tabu pentru arhanghelii anticorupției, în ciuda lacunelor imense.

Depinde de acum, de partide dacă vor înțelege corect mesajul prezidențial și dacă își vor găsi curajul, profitînd și de criza din SRI ori de absența leadershipului SIE, pentru a da asaltul legislativ și a readuce serviciile și justiția în matca lor firească. (Bogdan Tiberiu Iacob)

P.S. Că îmbățoșarea Cotrocenilor vine odată cu schimbarea de ștafetă de la Casa Albă nu e, desigur, o simplă coincidență. Dar, mai bine mai tîrziu decît niciodată…

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998