Dacă în ce privește reforma morală în PSD ne-am lămurit odată cu instalarea penalului Liviu Dragnea la șefia partidului, ieri a venit momentul adevărului și în PNL. Deși e suma a două partide prezidențiale, ceea ce i-a asigurat o anume protecție în fața DNA în raport cu PSD, spre exemplu, noul PNL refuză să opereze o selecție la sînge a candidaților, preferînd să meargă cu penalii în alegerile de anul viitor. Refuză sau pur și simplu nu poate, dovedindu-se prizonier al structurilor locale.

Dovada că așa stau lucrurile a prezentat-o public, ieri, copreşedintele PNL, Vasile Blaga, acesta anunțînd, la Gura Humorului, că, din cei 11 primari liberali în funcţie din capitalele de judeţ, 10 vor candida din nou. Adică, în procente, cca.91% dintre actualii primari sunt excelenți și fără de pată, drept pentru care nu trebuie schimbați.
Procentul PNL frizează perfecțiunea politico-administrativă și înfățișează un tablou de-a dreptul idilic al administrației locale liberale. E exagerat chiar și pentru o țară ca Elveția.

El este întărit și de altele, similare.

Blaga a mai anunțat, astfel, că din cei 23 de primari PNL în funcţie în municipii, altele decât cele reşedinţă de judeţ, vor mai candida 19, adică peste 82%, în procente.

Per ansamblu, Blaga a mai afirmat că partidul are primari în funcţie în 76 de oraşe, dintre care 70 vor candida din nou la alegerile locale din 2016, un procent de peste 92%.

Potrivit lui Vasile Blaga, în competiţia internă a partidului, pentru restul primăriilor, în toată ţara, s-au înscris 292 de candidaţi. O aglomerație suficient de mare pentru a întări impresia că actualii edili își apără cu înverșunare posturile.

Din capul locului, să o spunem: în viața reală, pentru ca un ales să-și păstreze dreptul de a candida la un nou mandat e necesară nu doar o prestație bună, în plan administrativ, dublată de păstrarea unei cote corespunzătoare în sondaje, ci și absența problemelor penale. Chiar și o vîrstă prea înaintată ori eventuale probleme de sănătate pot reprezenta motive de promovare a altui candidat. În alte cazuri, un număr prea mare de mandate consecutive poate fi, iarăși, considerat un motiv de schimbare a vechilor candidați, altfel se creează riscul impresiei unei crize de resurse umane.

Niciunul dintre aceste aspecte nu pare să influențeze noua listă a PNL, la cum prezintă situația Vasile Blaga.
Mai precis, nici măcar acțiunile DNA împotriva actualilor edili PNL nu au fost luate în calcul decît parțial, astfel că liberalii merg la bătălie cu penali în toată regula.

Spre exemplu, deși anunțul lui Vasile Blaga nu a vizat posturile de președinți de Consilii Județene, pentru că, de anul, viitor, aceștia nu mai candidează, ci vor fi aleși de către consilierii județeni, trebuie spus că PNL are nouă șefi de consilii județene, dintr-un total de 15, care au probleme grave cu organele de anchetă, motiv pentru care șase dintre ei au fost destituiți ori suspendați, iar trei se mai țin de un fir de pai, în frunte cu Sorin Frunzăverde, trimis în judecată pentru trafic de influenţă şi şantaj.

9 din 15 înseamnă 60%, care nu ar fi trebuit să, în mod firesc, să se regăsească pe viitoarele liste de candidaturi, presupunînd că acestea ar fi existat, numai că procentul respectiv se bate cap în cap cu cele anunțate de Blaga.

La primării de municipiu, peste o treime dintre aleși au probleme cu organele de anchetă. Din respectiva treime, jumătate provin de la PNL, adică 20 dintr-un total de 103 orașe. Nume precum Gheorghe Ştefan (Piatra Neamţ) şi Emilian Frâncu (Râmnicu Vâlcea) au demisionat din funcții pe fondul acestor probleme, în timp ce alții precum Andrei Chiliman (Sectorul 1), Adrian Domcoş (Beiuş), Cornel Resmeriţă (Lupeni) şi Aurel Olărean (Rădăuţi) sunt suspendați din funcții și nu se știe dacă prind finalul de mandat. Toţi cei patru sunt acuzaţi de fapte de corupţie.
Primari PNL cu probleme în justiţie mai sunt Sorin Manduc (Făgăraş), Radu Florea Nistor (Săcele), Daniel Boriga (Târgovişte), Mircea Guţă (Calafat), Daniel Tuchel (Tecuci), Constantin Sava (Urziceni), Ion Manea (Orşova), Victor Căpîlnașiu (Zalău), Teodor Neamţu (Mediaş) ori Constantin Hogea (Tulcea).
La alte cinci primării conduse de liberali, conform relatărilor presei, au fost făcute percheziţii şi cercetări în dosare de corupţie, fără ca edilii să fie puşi sub acuzare. Este vorba despre primăriile din Timişoara, Suceava, Medgidia, Feteşti şi Hunedoara. Cum nu iese fum fără foc, e de așteptat să apară și de aici probleme.
Numai că liberalii, cum spuneam, nu par deloc deranjați de aceste aspecte care țin – atenție! – doar de justiție, și care nici măcar ele nu descurajează decît în mică măsură candidaturile celor aflați sub anchete.
Aproape am putea spune că singurii edili liberali care nu mai candidează sunt cei deja condamnați de justiție.

Numai așa se explică procentele exagerat de mari de actuali aleși care trag la un nou mandat, anunțate ieri de Blaga.
Un lucru care demonstrează fără echivoc că PNL fie nu dă doi bani pe moralitatea aleșilor săi, refuzînd să opereze o selecție riguroasă a noilor candidați, fie ar vrea, dar nu poate, prizonier al propriilor structuri de baroni din teritoriu.
În ambele cazuri, dreapta, purtătoarea stindardului anti-corupție din ultimii ani, se confruntă cu o problemă majoră. Cum de cealaltă parte, la PSD, venirea lui Dragnea la butoane a declanșat, de asemenea, regruparea penalilor, se cheamă că vom avea, în 2016, niște alegeri pe care le vor ”supraveghea” nu doar BEC, ci și DNA, Parchetul general ori ANI. (Bogdan Tiberiu Iacob)