Europarlamentarul ALDE Norica Nicoiai comentează, pentru Inpolitics, discursul rostit ieri în PE de către președintele CE, Jean Claude Juncker, dar și dedesubtul vizitei lui Francois Hollande la București, precum și falia tot mai vizibilă între interesele franco-germane și cele americane din țara noastră.

”Într-un discurs patetic, dl.președinte Juncker a vorbit, ieri, pentru prima oară, analizînd starea UE, despre nevoia unei forțe militare unice europene. A invocat ”vecinătatea complicată”, probabil se referea la situația Rusiei, față de care Europa a fost foarte pasivă – pentru că nu trebuie să uităm faptul că, la Minsk, dna.Merkel și dl.Hollande au negociat cu Putin și apoi au uitat să mai ridice problema Crimeei -, fără a mai vorbi că există un trend de ridicare a sancțiunilor impuse Rusiei, inițiat de Franța, în primul rînd, dar și de alte capitale europene. Era o speranță pentru unii care doreau mai multă Europă și resurse militare comune: acum, dl.Junckers a vorbit explicit despre ele în discursul de ieri” afirmă Nicolai.

Hollande, interesat de laserele de la Magurele

Europarlamentarul ALDE mai vorbește și despre fondul european al apărării, pentru cercetare și inovare, despre care crede că ”va fi creat probabil la începutul anului următor; sunt sigură că Franța are interese legate de el și, în această cheie, văd și prezența dlui.Hollande la București, laserele de la Măgurele fiind, probabil, interesante pentru el din punct de vedere militar, dar, fără îndoială, vizita dlui. Hollande, per ansamblu, se leagă de această nevoie de a avea o armată europeană comună, de nevoia punerii la comun a unor capabilități europene. Oricum, după Brexit, forța navală europeană e aproape nulă, doar Italia și Franța mai au resurse care să le permită angajarea într-un conflict pe mare, restul țărilor avînd, cam ca și noi, două fregate bune de pus la muzeu”.

”Există o tendință de dez-americanizare a Europei”

”Cred că toate aceste aspecte vor ridica problema resurselor financiare necesare armatei comune și compatibilizării ei cu armata NATO. Cu siguranță multe state, mai ales din est, au recurs la achiziții de tehnică militară americană, ori, ieri, s-a vorbit și de nevoia susținerii industriei europene a apărării, ceea va conduce, cred eu, la sugestii de achiziționare, pe viitor, de tehnică militară de la producătorii europeni și nu tot de la americani, ceea ce va crea probleme SUA. Practic, se pregătește o eliminare a SUA din jocul european. Nu știu dacă este generată de rezultatul previzibil al alegerilor din SUA, dar e cert că există o tendință de dez-americanizare a Europei, foarte multe voci vorbesc despre asta. În plus, proiectul lansat de dl.Juncker vorbea despre nevoia unui cartier general unic în interiorul UE, ceea ce va pune în dificultate participarea multor state europene la NATO.
Multe nu vor avea capacitatea de a face față și exercițiilor pe linie de NATO, și celor pe linie de armată europeană, de aceea cred că România va fi un pion interesant, nu știu dacă și important, dar sigur interesant în această acțiune a Germaniei și a Franței de a-și asigura o desprindere, o independență față de SUA în domeniul militar” mai spune europarlamentarul.

Pot coexista, însă, NATO și armata comună europeană? În opinia politicianului român, da și nu prea: ”Teoretic, poți admite capacitatea coexistenței armonioase a două blocuri militare în aceeași zonă, dar practic, nu știu dacă țările UE vor avea posibilitatea să dea curs și misiunilor ordonate de NATO, și celor ale noii armate comune. Spre exemplu, în cazul Siriei, e posibil ca NATO să ceară participarea anumitor forțe europene, iar UE, care își dorește o anume strategie pentru Siria, să aibă propria viziune, ori, eu nu văd foarte multe state capabile să trimită trupe sub ambele formule.
NATO este, oricum, foarte slăbit după ce s-a întîmplat în Turcia, iar asta ridică foarte multe probleme prezenței americane în Europa”.

”În România, nu exista tabere europeane si americane, ci doar politicieni interesați de agenda proprie”

”Noi, în România, nu avem neapărat o tabără europeană și una americană, avem doar niște politicieni interesați doar de agenda proprie, care nu își prea pun probleme în afara supraviețuirii personale și eventual de cîștigare a alegerilor și nu au avut vreodată un proiect, o analiză în sensul ăsta, și nu cred că îl vor avea nici în decembrie. Dacă, funcție de cine va cîștiga alegerile vor mai avea o vizită externă, eventual a dnei.Merkel, în niciun caz al unui președinte american și vor fi alături de primul sosit, interesat să aibă România în siajul său” conchide europarlamentarul ALDE. (Bogdan Tiberiu Iacob)