CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

Peste 100 de intelectuali au semnat o scrisoare deschisă Ministrului Educației, criticând noile „legi ale educației”

18 comentarii / 3904 vizualizări / 24 august 2022

Peste 100 de intelectuali, din tot spectrul cultural al României, au semnat o scrisoare deschisă adresată Ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, prin care îi pun acestuia 12 întrebări legate de pachetul de „legi ale educației” pe care acesta vrea să le propună spre adoptare, informează un comunicat de presă trimis pe adresa redacției R3media.

Printre semnatari se regăsesc nume precum: prof. Mircea Miclea, Lazăr Vlăsceanu, acad. Nicolae Manolescu, Mircea Platon, Varujan Vosganian, Petre Guran, Alex Ștefănescu, acad. Alexandrina Cernov, Radu Vancu, Gabriel Liiceanu, Ciprian Voicilă, medicul Ionuț Gobej, etc. (Lista completă, la finalul articolului).

Prin scrisoare, semnatarii critică, punctual, mai multe prevederi din noile legi. Astfel, se critică evaluarea standardizată în format digital, „deoarece ea încalcă înseși principiile enunțate în proiectul de lege (art.3): principiul calității, relevanței și eficienței”.

Semnatarii cer eliminarea completă a articolului 75 și păstrarea „actualei modalități de evaluare la bacalaureat”. De asemenea, semnatarii se opun acordării de calificative la unele materii, precum educația fizică și muzica, deoarece „Sunt discriminați elevii care vor să performeze la aceste materii, ca și profesorii ce predau disciplinele respective: deși au același statut profesional ca și ceilalți, nu au dreptul de a acorda note, ci doar calificative. Se reglementează practic diferențe între disciplinele școlare care devin de rang prim și altele de rang secund”.

În altă ordine de idei, semnatarii resping alineatele 6 și 7 din articolul 62, pe motiv că se lasă posibilitatea adăugării unor module cu „caracter politico-ideologic și este lăsată posibilitatea introducerii altora, prin ordin al ministrului educației. Considerăm că școala trebuie să rămână un spațiu al cunoașterii și al însușirii valorilor morale, departe de arena disputelor politico-ideologice”.

Semnatarii cer eliminarea articolelor 213-216 „deoarece ele prevăd trecerea palatelor copiilor, cluburilor copiilor și cluburilor sportive școlare, din subordinea Ministerului Educației în cea a consiliilor locale. Articolul 215 stipulează că autoritățile locale nu au voie să schimbe destinația clădirilor și terenurilor, “pentru o perioadă de minimum 10 ani de la momentul transferului și a schimbării regimului juridic al domeniului public”. Astfel se încurajează manifest desființarea lor. Mai observăm (art 215, alin.9) și că profesorilor din aceste unități li se acordă un răstimp de zece ani pentru a se transfera în învățământul de masă”.

„Domnule Ministru, înțelegând seriozitatea și importanța unui asemenea demers, educația fiind o direcție prioritară a administrației prezidențiale, vă rugăm să vegheați la asigurarea calității lui, inclusiv prin reanalizarea sa, ca și prin prelungirea perioadei de dezbatere și restructurare, până când se vor epuiza implicarea și consultarea entităților din zona de expertiză, în măsură să se exprime cu privire la proiectele propuse, atât pentru învățământul superior, cât și pentru cel preuniversitar. De asemenea, considerăm necesară implicarea și consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților, adică a celor direct interesați, în formularea propunerilor de legi ale educației, destinate reformării sistemului educațional de amploarea intenționată, care sunt în măsură să îmbogățească patrimoniul educației românești”, atrag atenția cele 100 de personalități ale mediului academic românesc.

Profesorii și cercetătorii îi înaintează astfel ministrului Educației o listă de propuneri de modificare a proiectelor, precum și o serie de întrebări, alături de solicitarea oficială și publică de consultare „reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților”.

Reamintim că dezbaterea pe proiectele de legi ale educației pentru ciclul preuniversitar a fost mimată, având loc online, ieri, 23 august.

Iată textul integral:

Către Ministrul Educației,

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu

Domnule Ministru,

Suntem conștienți de necesitatea unor intervenții în sistemul național de învățământ preuniversitar, înțelepte, fundamentate, adaptate cerințelor prezentului și realității specifice. Ca atare, apreciem preocuparea manifestată de a îmbunătăți, organizațional și funcțional, cadrul de desfășurare a educației.

În același timp, ne exprimăm, dintru început, rezerva față de abordarea eclectică ilustrată cu prisosință de fundamentările și de prevederile proiectelor de lege. Considerăm că împrumutul de idei este benefic atât timp cât acestea sunt cuplate realităților societății românești. Aceste realități trebuie cunoscute în amănunt, în așa fel încât să poată determina valabilitatea și aplicabilitatea lor, respectiv validarea rezultatelor așteptate.

În acest context, surprindem modificări substanțiale aduse examenelor naționale (evaluarea națională și bacalaureat) și ne exprimăm îngrijorarea față de caracterul actualizat al evaluării, de natură să ignore problemele primordiale ale învățământului în favoarea unora periferice, mai degrabă simptomatice. Apreciem că modalitatea propusă (testare standardizată în format digital) reprezintă factor de vulnerabilitate la adresa interesului, aptitudinilor elevilor și chiar la adresa dimensiunii morale a personalității acestora. Totodată, amplifică riscul ca mii de elevi să nu își atingă potențialul pe parcursul anilor de studiu și determină ratarea viitorului profesional. Acest tip de evaluare are potențialul de a orienta elevii spre memorizare, ceea ce va afecta inteligența, va eroda caracterul și voința elevilor, va împiedica însușirea cunoștințelor astfel încât să li se dezvolte capacitatea de a le aplica, va descuraja descoperirea și exersarea funcțiilor gândirii, libertatea de gândire și de acțiune, creativitatea și spontaneitatea.

Considerăm că examenul la limba și literatura română, standardizat în format digital, nu va permite verificarea cunoștințelor elevilor. Susținem o educație care acordă atenție valorilor culturale specifice poporului român, după cum se statuează în principiile care guvernează sistemul educațional (“principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român”), de aceea semnalăm că este necesar ca limba și literatura român să beneficieze de un număr suficient de ore în planul-cadru și de o evaluare adecvată.

Proiectul de lege acordă o mare atenție filierei profesionale. Totuși, considerăm că este necesară demarcația netă între cele trei filiere (teoretică, vocațională, profesională) și, așa cum sunt prevăzute diferențe structurale și organizaționale (curriculum, programă, plan-cadru etc), trebuie să existe și diferențe de evaluare. Altfel, existența însăși a specializării în timpul studiilor liceale va apărea ca inutilă. Totodată, ar apărea consecințe negative greu de estimat, odată ce am nivela în jos standardele de calitate. România de mâine își pune în pericol numeroase domenii-cheie într-o societate, deoarece ar deveni incapabilă să le pregătească specialiștii.

Vă aducem la cunoștință, punctual, care sunt principalele (deși nu singurele) articole din proiectul de lege susceptibile a avea un serios impact negativ:

Articolul 71. Propunem în schimb o evaluare cu itemi variați, astfel încât cunoștințele să poată fi verificate. Respingem evaluarea standardizată în format digital, deoarece ea încalcă înseși principiile enunțate în proiectul de lege (art.3): principiul calității, relevanței și eficienței.
Articolul 75, alin. 5. Propunem eliminarea integrală a acestui articol și păstrarea actualei modalități de evaluare la bacalaureat.
Articolul 70, alin. 3, litera f. Respingem această prevedere, care încalcă principiile din art.3: principiul nediscriminării și al calității. Sunt discriminați elevii care vor să performeze la aceste materii, ca și profesorii ce predau disciplinele respective: deși au același statut profesional ca și ceilalți, nu au dreptul de a acorda note, ci doar calificative. Se reglementează practic diferențe între disciplinele școlare care devin de rang prim și altele de rang secund.
Articolul 74 – admiterea la licee și colegii naționale. Propunem eliminarea articolelor care stipulează organizarea de admitere separată la colegiile naționale. Este necesar să existe o modalitate unică de admitere în ciclul liceal, care să asigure echitatea și nediscriminarea.
Articolul 62, alin. 6, 7. Proiectul de lege introduce educația pentru viață ca disciplină obligatorie, împărțită în module, pe întreaga perioadă de școlarizare. Observăm că unor module foarte utile li se adaugă altele cu caracter politico-ideologic și este lăsată posibilitatea introducerii altora, prin ordin al ministrului educației. Considerăm că școala trebuie să rămână un spațiu al cunoașterii și al însușirii valorilor morale, departe de arena disputelor politico-ideologice.
Articolele 213-216. Propunem eliminarea integrală a articolelor, deoarece ele prevăd trecerea palatelor copiilor, cluburilor copiilor și cluburilor sportive școlare, din subordinea Ministerului Educației în cea a consiliilor locale. Articolul 215 stipulează că autoritățile locale nu au voie să schimbe destinația clădirilor și terenurilor, “pentru o perioadă de minimum 10 ani de la momentul transferului și a schimbării regimului juridic al domeniului public”. Astfel se încurajează manifest desființarea lor. Mai observăm (art 215, alin.9) și că profesorilor din aceste unități li se acordă un răstimp de zece ani pentru a se transfera în învățământul de masă.
Articolul 27, alin.5. Acest aliniat contravine principiului descentralizării și al echității. Dacă unităților de învățământ din filiera teoretică și vocațională li se permite școlarizarea pe două filiere în aceeași unitate (alin.6, 7), în schimb liceele profesionale nu ar mai avea dreptul să acrediteze și clase de vocațional sau teoretic, deși cererea pentru ele există.

De asemenea, domnule Ministru, vă supunem atenției câteva întrebări:

Schimbările propuse se fundamentează pe un studiu de impact, care a cercetat efectele pozitive și eventuale efecte negative ale noii legi?
Ce anume a împiedicat corelarea dintre valorile, reperele și principiile declarate pentru ghidarea reformelor propuse și proiectele de lege în sine?
Având în vedere modalitatea de evaluare la examenele naționale, coroborată cu alte demersuri, precum eliminarea tezelor sau împărțirea anului școlar în module, cum putem avea certitudinea că cei ce au lucrat la această inițiativă de reformă au înțeles sensul și finalitățile educației?
Care va fi motivația de a învăța a elevilor, în condițiile intenției de uniformizare a testelor, independent de filieră și profil? Cum va contracara legea riscul slăbirii motivației, a voinței, ca și pe acela al menținerii elevilor sub capacitatea lor naturală de dezvoltare?
Profilul real va beneficia de întrebări de matematică accesibile și profilului uman, ca și filierei profesionale? De ce mai există, spre exemplu, specialitatea matematică-informatică, dacă examenele la specialitate nu mai sunt obligatorii?
Dacă rezultatul la proba facultativă de matematică-informatică, pentru profilul real, se va concretiza într-un certificat, de ce ar alege un elev această probă? Cu ce îl ajută un asemenea certificat, în condițiile în care este de așteptat ca marile universități să își organizeze propriul examen, bacalaureatul pierzându-și credibilitatea?
Care mai este valoarea studiului din cei patru ani de liceu, dacă întrebările din trunchiul comun (română, matematică, științe, istorie, geografie, științe socio-umane) trebuie să fie accesibile tuturor filierelor și profilelor, într-o probă comună de bacalaureat?
Vor exista platforme online și cărți cu teste grilă similare celor destinate obținerii permisului de conducere?
Cât de jos se va coborî nivelul cunoștințelor pentru ca un examen cu probe comune, nediferențiate în funcție de filieră, să poată fi susținut și de elevii de liceu teoretic, dar și de cei de școală profesională?
Problema slabei promovări în rândul elevilor de profesională ar putea fi abordată prin prevederi de tipul obținerii unui certificat/atestat, în loc să nivelăm în jos standardele de calitate?
Proiectul de lege are numeroase prevederi pentru elevii de profesională, ca și pentru ”elevii capabili de excelență”. Cum putem evita polarizarea învățământului românesc, având grijă de dezvoltarea plenară a tuturor elevilor, respectându-le individualitatea și oferindu-le tuturor un cadru stimulativ și performant?
Care este legătura preconizată dintre bacalaureat și învățământul superior?

Domnule Ministru, înțelegând seriozitatea și importanța unui asemenea demers, educația fiind o direcție prioritară a administrației prezidențiale, vă rugăm să vegheați la asigurarea calității lui, inclusiv prin reanalizarea sa, ca și prin prelungirea perioadei de dezbatere și restructurare, până când se vor epuiza implicarea și consultarea entităților din zona de expertiză, în măsură să se exprime cu privire la proiectele propuse, atât pentru învățământul superior, cât și pentru cel preuniversitar.

De asemenea, considerăm necesară implicarea și consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților, adică a celor direct interesați, în formularea propunerilor de legi ale educației, destinate reformării sistemului educațional de amploarea intenționată, care sunt în măsură să îmbogățească patrimoniul educației românești.

Semnatari:

Brândușa Armanca – jurnalist

Adriana Babeți – scriitor

Magda Cârneci – istoric al artei

Andrei Cornea – filosof

Rodica Culcer – jurnalist

Daniel Cristea-Enache – critic literar, conf.univ.dr., Universitatea din Bucuresti

Petre Guran – cercetător, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române

Grupul pentru Dialog Social

Emil Ionescu – profesor universitar doctor, Universitatea din București

Gabriel Liiceanu – filosof

Nicolae Manolescu – critic literar

Mihai Maci – lector univ. dr, Universitatea din Oradea

Mircea Miclea – prof.univ.dr., Universitatea “Babeș Bolyai”, Cluj

Antonio Momoc – decan, Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicării, UB

Andrei Oișteanu – cercetător, istoric al mentalităților, scriitor

Horea Paștină – pictor

Mircea Platon – istoric, eseist

Cristian Preda – decan FSP, Universitatea din București

Alex Ștefănescu – critic literar

Radu Vancu – scriitor, conf. univ. dr. Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu

Lazăr Vlăsceanu – sociolog

Varujan Vosganian – scriitor

Luigi Bambulea – cercetător științific, Muzeul Național al Literaturii Române, București

Ramona Bică – medic cardiolog

Sanda Alina Bălan – lector univ.dr., Universitatea din Pitești

Ionuț Butoi – lector univ. dr, Universitatea din Bucuresti

Lucia Cifor – prof.univ.dr., Universitatea “Al.Ioan Cuza”, Iași

Alexandrina Cernov – acad., scriitor – Cernăuți

Antonia Ciolac: CS dr. Institutul de Lingvistică al Academiei Române “Iorgu Iordan – Al. Rosetti” Christian Crăciun – critic literar

Alex Costache – asistent univ.dr, ASE, București

Cristina Chirvasie – regizor de teatru, scriitor

Ioan Dănilă – conf.univ.dr., Universitatea “Vasile Alecsandri”, Bacău

Eugenia Driscu- profesor, realizator radio, tv – Iași

George Enache – profesor universitar doctor

Oana Enăchescu – realizator radio

Mihai Tudor Gavrilă – medic ortoped

Stefan Găitănaru – prof. univ. dr, Universitatea din Pitesti

Gheorghiță Geană – prof. univ. dr., filosof

Adrian Alui Gheorghe -prof.dr., scriitor

Ionut Gobej – medic neurochirurg

Ioana Gobej – medic oftalmolog

Octavian Gruioniu – conf.univ. Dr., Universitatea din Pitești

Tudor Guzun – jurnalist, redactor

Georgiana Heemeryck – medic primar orl

Veronica Iani – scriitoare

Grațiana Lăzărescu – scriitoare

Doina Modola – prof. univ. dr., critic de teatru, teatrolog

Elena Murariu – pictor restaurator, iconograf

Emanuela Andreea Ovadiuc

Cristina Paladian- conf.univ.dr., Cernăuți

Ion Pop – prof.univ.dr., critic literar

Vasile Rauț, Aliona Barbălat – Societatea Golgota românilor din Ucraina

Constantin Ritivoiu – pictor

Dr. Amalia Ritivoiu – medic primar endocrinologie

Adrian G Romila – prof.dr., scriitor

Simona Sora – scriitoare

Teodora Stanciu – profesor, realizator emisiuni radio, tv

Mihai Șleahtițchi – profesor universitar doctor

Maria Șleahtițchi – profesor universitar doctor

Maria Toacă Andrieș – jurnalist

Cristina Vasiliu – jurnalist, redactor

Ciprian Voicila – sociolog

Delia Voicu – cercetător, Institutul Diplomatic Român

Felicia Vrânceanu – conf.dr., Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava

Elena Vântu Tărâțeanu- director muzeu “Mihai Eminescu”, Cernăuți

Tudor Zbârnea – pictor

Cadre didactice din învățământul preuniversitar:

Elena Angelica Androni (sc. Stefan cel Mare, Focsani)

Irina Anghelescu (C.N. Sfântul Sava, București)

Rucsandra Bălășoiu (C.N. Mihai Viteazul, București)

Adriana Călin (șc. “D. Zamfirescu”, Focsani)

Cristina Cergan (șc. Ion Minulescu, Pitesti)

Gabriela Corobana (C.N. Mihai Viteazul, București)

Lucian Costache (profesor, scriitor)

Florin Eufrosie-Mirica (C.Ec. Mihail Kogălniceanu, Focșani)

Iudita Dodu Ieremia

Eleonora Fojica (C.N. Mihai Viteazul, București)

Adrian Gobej (C.N. Vlaicu Vodă, Curtea de Argeș)

Silviu Graure (C. Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)

Marin Ionescu (profesor, Pitești)

Simona Liutiev (C.tehn. Dacia, Pitești)

Raluca Mihaela Marinescu (C. Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)

Maria Miron (C.N. Mihai Viteazul, București)

Alexandru Mîță (Lic.Teoretic. Mihail Kogălniceanu, Vaslui)

Carmen Adriana Moraru

Andreea Gabriela Năstase

Constantin Nicolau (C.N. Vlaicu Voda, Curtea de Arges)

Manuela Oncescu (C.N. Dinicu Golescu, Câmpulung)

Maria Panaitopol (profesor, matematician)

Oana Petre (C.N. Mihai Viteazul)

Melania Popa (C. tehn. Grigore Cerchez)

Raluca Prelipceanu

Florina Ioana Revnic (Liceul pedagogic Anastasia Popescu)

Vlad Nicolae Robu

Maria Robescu

Răzvan Săcrieru (Liceul de Artă Gh. Tattarescu, Focșani)

Grațiela Soare (Scoala Stefan cel Mare, Focsani)

Monica Serbanescu (liceul pedagogic Anastasia Popescu, Bucuresti)

Mugurel Stefan (C.N. Mihai Viteazul, București),

Loredana Taga (C.N. I.L.Caragiale, Ploiești)

Daniel Văcaru (C.Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)

Simona Valinda Zepisi (C.N. Ienăchiță Văcărescu, Târgoviste)

Lista rămâne deschisă la:

sc**********************@gm***.com











FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

18 Comentarii

  1. ACEST MINISTRU DE COADA VACII ESTE UN DEZASTRU NATIONAL…O CATASTROFA…IN FIECARE SAPTAMANA ACEST MASON LOVIT CU LEUCA SCORNESTE CATE O REGLEMENTARE DE VALOAREA UNEI BAȘINI A VACII, TINTA LUI FIIND DISTRUGEREA TOTALA A INVATAMANTULUI ROMANESC, CREAREA UNEI PATURI CAT MAI GROASE DE ANALFABETI FUNCTIONALI…ACEASTA LEPRA MASONICA TREBUIE STARPITA…IMPOSTOR SI NEMERNIC PANA IN MADUVA OASELOR. ASTEPT SA NE SPUNA CUM ISI EDUCA EL SEXUAL COPIII SI CUM IL STRIGA PURADEII LUI: PARINTE 1 SAU 2, SI DE CE NU, CUM FACE FILME PORNO FAMILIA LUI, CACI PRIMUL PENTRU CARE FAMILIA, VIITORUL, MORALA, PATRIA…LA EL ORICUM NU CONTEAZA! UITATI-VA LA ACEASTA STRICACIUNE EMBLEMATICA A SISTEMULUI SECURISTO-MASONIC SI INTELEGETI CE JAF DE INTELLIGENCE AVEM! CE MASONERIE DE IMPOSTORI SI NON-VALORI( ORICUM E O COLECTIE COMPLETA DE PUSCARIASI SI PUSCARIABILI IN MASONERIE, DE LA TARICEANU LA PIEDONE POPESCU, DE LA DRAGOMIR LA CAMPEANU…DOAMNE, DUMNEZEULE, IA-I SI DU-I UNDE LE E LOCUL! NUMAI IA-I DE PE CAPUL ROMANILOR PE TOTI IMBECILII ADUSI ODATA CU IOHANNIS SA CONDUCA…IN DRIC LE E LOCUL, NU IN FRUNTEA TARII! DA, ISARESCU…CU TINE IN FRUNTE!

  2. In primul rand, veniturile obtinute din invamantul preuniversitar sunt NEIMPOZABILE, conform art. 15 din codul fiscal.

    Se incearca „americanizarea” invatamantului preuniversitar romanesc, adica sa il faci foarte slab, nefrecventabil si sa devina un loc unde sa iti parchezi(!!) copilul in timpul zilei, nu institutie de invatamant si formare.

    Scopul este asigurarea bunastarii afacerilor din invatamantul privat, adica scoli private, afterschool privat, cursurilor private, scoli de vara s.a.m.d. exact cum este si in SUA, unde invatamantul public este atat de prost incat parintii isi iau cate 2 joburi fiecare sa isi tina copii in siguranta intr-un mediu ok unde se invata carte.
    In Romania, fata de SUA sau alte tari europene, sunt prea multi copii la scoli de stat, iar unele scoli de stat produc adevarate valori, olimpici, genii. Ii freaca grija pe occidentali ca niste romani saraci castiga premii europene si mondiale, fara resurse, fara bani si fara pile.

    Scoala romaneasca trebuie sa produca sparanghelisti, zilieri, muncitori, prostituate, videochatiste si badante. NU matematicieni, silvicultori, IT-isti, ingineri, chimisti, biologi etc.
    Cine vrea si poate (aici va fi scump) sa isi salveze copilul de scoala romaneasca, il va da la privat si va munci in draci pentru a plati toate costurile, taberele, meditatiile, cursurile si daca vrea sa il dea la un sport, o sa se imprumute.

    Pacat de Campeanu ca este sluga unui tradator imputit, un penal, un corupt si un lenes, un puturos lingator de clantze si de blide straine ca Johannis Klaus Werner.
    Pacat ca ei lucreaza sa ne transforme intr-o tara Sclav, intr-o subcolonie imputita.

  3. & „Esența plagiatului”, la români, probabil că este că, ăștia de semnează petiții sunt dintr-ăia care știau pe de rost și exact cuvântările lui Nicolae Ceaușescu, ca să promoveze examene și obțină funcții, iar acum se orientează către sistemul american, ?

  4. & Așa cum explica Traian Băsescu despre ,,copy-paste”, ?

  5. @ Apărători ai dreptului la liberă exprimare și ai drepturilor de autor și conexe, ai drepturilor individuale, făcură „jalbă” cu idei puține , nerevendicate explicit de vreunul dintre semnatari, pe care să o dea ministrului, notorietatea lor reclamând-o ca fiind de la popor, ?

  6. & Ziseră că nu le mai convine cu Oxford, cu Cambridge, cu d’astea, etc. , așa cum cereau anterior și că modelul de educație sovietică, centralistă, le-ar permite păstrarea funcțiilor obținute de la sistemul lui Ceușescu, ?

  7. @ Apărători ai drepturilor de proprietate intelectuală, ?

  8. & Mișto intelectuali, de listă, ?

  9. Cum să papi de la Soros, sa faci gaşcă cu neoprogresiştii şi reziştii şi să mai fii şi cu religiile.
    Iar jidanul nr.1 de la GDS, Andrei Cornea (LUca), semnează savant ca „filosof“ (semneaza separat si doar ca GDS), deşi e doar filolog şi ar trebui să ştie obligatoriu că în limba română se scria mai degrabă „filozof“, că nu suntem la Paris.
    Pe ăsta şi pe Liiceanu i-au fătat scroafele lor filozofi.
    Aşa, oricine e „filosof“ dacă vrea el, dar ei nu vor asta. Doar ei sunt, că au pe „valoaaarea mea“. Dovadă o arată în aceea că sunt bugetaţi şi de statul român şi de duşmanii statului român.

  10. & ,,Deci” ( Ion Cristoiu – exprimări), se observă că vor știință și cultură ca la americani, însă „centralizată” la ei ca la sovietici, ăștia din listă, ?

  11. & Cică ,,la pomul lăudat să nu te duci cu sacul”, ? ,,Lăudat fi bugetul public , !” , ?

  12. Acest fante de Dambovita cu gatul stramb este telecomandat din birourile lui Soros pentru a desavarsi distrugerea educatiei in Romania.Ti se face lehamite sa il auzi cum moare el de grija invatamanului romanesc in timp ce noi,romanii ,suntem decazuti intr-o nepasare bolnava.

  13. @ Bă, populația e în îmbătrânire și babele și moșii „au inflație”, deci pierdere de valoare și sunt și energofagi, ca industria secolului 20 și începutului de secol 21 și sunt și rezistenți, iar chinezii nici ei nu mai lucrează intens pentru întinerirea populației, ?

  14. & Așa sunt ei că așa i-au format sistemele care i-au folosit, ?

  15. & O speță poate fi și criticul literar Nicolae Manolescu, care după ce mulți ani a vorbit public despre ,,impostura academică” se găsește de ceva ani și „în postura academică”, ?

  16. & ,,O speță poate fi” , ar putea fi scris probabil și cu ghilimele, domnul Nicolae Manolescu folosind ,,exprimarea”, căreia probabil că dumnealui ar putea să îi zică și ,,clișeu verbal”, ?

  17. & Și domnul Nicolae Manolesu formula considerații publice, televizate, despre ,,timpurile moderne”,
    https://www.youtube.com/watch?v=6n9ESFJTnHs , ?

  18. Am citit scrisoarea celor ”100 de intelectuali” … Câteva argumente, amendamente și mai ales ”îngăduința” cu care încheie recipisa este de genul ”corb la corb, nu scoate ochii” : ”De asemenea, considerăm necesară implicarea și consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților, adică a celor direct interesați, în formularea propunerilor de legi ale educației, destinate reformării sistemului educațional de amploarea intenționată, care sunt în măsură să îmbogățească patrimoniul educației românești.” CE să REFORMAȚI, intelectuali și ministru sinistru al deznodământului educației în România ? Tăceți deja de 33 de ani după ce lovitura de stat din 1989 a sclavizat, colonizat, mutilat, devalizat România și pe români. SĂ VĂ FIE RUȘINE tuturor ”intelectualilor și miniștrilor” care ați ”reformat educația și învățământul” din România – ȚARĂ CREȘTINĂ – până la a introduce mișelește educația de gen, educația pentru homosexualitate, lesbianism și alte perversiuni, ați împiedicat învățarea ISTORIEI REALE, a GEOGRAFIEI REALE, ați interzis și blasfemiat pe adevărații intelectuali și eroi ai neamului românesc, dar ați pupat în cur holocaustul, istoria poporului evreu, ați fost și sunteți prietenii vechi și noi ai dușmanilor României, trădând pe fiii acestui neam de eroi creștini. SĂ VĂ FIE RUȘINE pentru indulgența și toleranța voastră față de acte de distrugere și trădare a educației ale sinistrului Câmpeanu și SĂ VĂ FIE RUȘINE INFINIT față de noi, poporul român, care a fost și rămâne văduvit de reale valori umane, morale, intelectuale, creștine și devotate fiiilor acestui neam, din cauza apetitului vostru – profesori, inspectori, miniștri-siniștri – pentru bani, funcții nemeritate, viață ușoară, minciună, orgolii, lașitate și mai ales, acte mărșave de trădare a intereselor unui neam și a unei țări care încă nu este ruptă în bucăți, România !!!

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998