”Ce joc joacă puterea de la București? După anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, candidatului care s-a clasat pe primul loc îi este interzis să mai candideze la scrutinul din mai 2025” remarcă politologul Guillaume Bernard în ultimul număr al săptămînalul francez de analize politice ”Valeurs actuelles”, în care îndrăznește să pună întrebarea terifiantă: va duce negarea democrației țara într-un război civil?

”Ultimele alegeri parlamentare românești s-au desfășurat, conform planului, pe 1 decembrie 2024, între cele două tururi ale prezidențialelor. La aceste scrutinuri (proporționale, într-un singur tur pentru fiecare dintre cele două Camere), social-democrații (PSD) au ieșit pe primul loc (cu 21,96% din voturile exprimate), în timp ce aliații lor centriști-liberali de la USR (Uniunea Salvați România), la fel de proeuropeni ca ei, au obținut 12,4% din voturi. Ascensiunea electorală a naționaliștilor.

Însă victoria electorală a aparținut cu adevărat organizațiilor naționaliste — AUR (Alianța pentru Unitatea Românilor), SOS România și POT (Partidul Tineretului) —, care și-au triplat scorul față de scrutinul anterior din 2020 și, împreună, au totalizat aproape o treime din voturi. La Camera Deputaților, AUR, SOS România și POT au obținut respectiv 18,01%, 7,36% și 6,46%. Pentru Senat, rezultatele lor au fost aproape similare: 18,3%, 7,76% și 6,39%.

După cum a remarcat Lionel Baland, diaspora română s-a mobilizat în mod special în favoarea partidelor naționaliste. Fără îndoială, aceasta a fost sensibilă la măsurile în favoarea revenirii în țară a expatriaților și se arată mai conștientă decît compatrioții rămași în țară de pericolele imigrației de origine extraeuropeană.

Cu cîteva zile mai devreme, pe 24 noiembrie, avusese loc primul tur al alegerilor prezidențiale. Prim-ministrul social-democrat, Marcel Ciolacu, fusese eliminat din turul doi. El fusese depășit la mustață (la mai puțin de trei mii de voturi diferență) de candidata centrist-liberală, Elena Lasconi (19,17%). Aceasta urma să-l înfrunte, pe 8 decembrie, pe candidatul naționalist independent, Călin Georgescu, care ajunsese pe primul loc în primul tur, reunind, împotriva tuturor așteptărilor, aproape 23% din voturile exprimate. Este probabil ca acesta să-l fi întrecut pe George Simion, președintele AUR (13,86%), adoptînd un discurs la fel de eurosceptic ca al acestuia, dar mult mai ostil față de NATO, ceea ce probabil i-a atras acuzația că ar fi fost în solda Rusiei.

În orice caz, pentru turul doi, sondajele îl creditau pe Georgescu cu pînă la 63% din intențiile de vot, în timp ce candidata pro-Uniunea Europeană și pro-NATO nu obținea decît 37%…

Abia după alegerile parlamentare, pe 4 decembrie, președintele în exercițiu al României, Klaus Iohannis, a făcut publice note ale serviciilor de informații care afirmau că o operațiune de influență prin rețelele sociale ar fi avut loc în favoarea lui Călin Georgescu. Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale au fost anulate pe 6 decembrie de Curtea Constituțională a României, pe baza suspiciunii de ingerință străină. Regulile unui scrutin corect și imparțial ar fi fost încălcate. Cu alte cuvinte, alegătorii care folosesc rețelele sociale ar fi suficient de naivi încît să confunde informația cu propaganda. De ce, în aceste condiții, să li se mai permită să desemneze aleși? Oricum, alegerile prezidențiale au fost amînate pentru 4 și 18 mai 2025.

Însă, deși deja foarte ciudate, peripețiile politico-electorale au continuat și mai abitir. Pe 9 martie, Biroul Electoral Central român i-a interzis lui Călin Georgescu să candideze din nou la prezidențiale. După el, eurodeputata Diana Șoșoacă, lidera SOS România, a fost, de asemenea, exclusă pe 15 martie din scrutin, sub pretextul că fusese deja exclusă (pentru declarații contrare valorilor democratice) la alegerile din noiembrie și că este vorba despre același ciclu electoral. În numele valorilor democratice, se pare că este posibil să împiedici poporul să voteze „greșit”…

De fapt, democrația modernă își dezvăluie adevăratul chip. Nu este doar un simplu proces de desemnare a titularului puterii, cum sunt succesiunea dinastică sau tragerea la sorți. Ea are, poartă și promovează un conținut ideologic care nu este acceptabil să fie contestat! Prin urmare, acei candidați care nu îl împărtășesc sunt delegitimați, chiar dacă poporul presupus suveran dorește să îi aleagă. Nu există democrație decît în limitele decenței moderniste, care pretinde că deține monopolul democrației.

România este în fierbere. Manifestațiile de indignare împotriva loviturii de forță antidemocratice a instituțiilor în funcție se înmulțesc. Pentru a-și apăra suveranitatea, vor fi românii constrînși la „regicid” (asasinarea regelui n.n.)? Va bascula România într-un război civil care să opună poporul elitelor globalizate, care, acum, sunt împotriva curentului? Unii ar putea crede că este provocat deliberat pentru a justifica o intervenție (militară?) a Uniunii Europene. Dar aceasta nu este, desigur, decît o gîndire urît mirositoare și conspiraționistă” conchide publicația franceză. (Traducere și adaptare B.T.I.)