CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9473 RON DOWN | 1 USD = 4.1999 RON DOWN | 1 GBP = 5.7880 RON DOWN

Primul agricultor al tarii si un mare semn de intrebare

4 comentarii / 4964 vizualizări / 18 noiembrie 2015

În 2013, pe panoul agriculturii europene s-a aprins, brusc, un bec roșu și a rămas aprins și anul următor. Pentru prima dată după decenii, exporturile agro-alimentare ale României băteau importurile, semn că agricultura națională amorțită a început să miște. Motiv de bucurie pentru români, noii cetățeni ai UE. Poate nu pentru toți cetățenii UE, totuși.

Dacian Cioloș a fost promovat de francezi, în regim de urgență, drept comisar european agricol, acum cîțiva ani, pentru a rezolva o problemă spinoasă pentru binomul franco-german, fruntea politică, dar și agricolă a UE. E vorba de menținerea vechiului sistem de subvenții masive pentru țările care asigură hrana uniunii, sistem puternic contestat de alte state puternice, precum Marea Britanie, care propunea alocarea de subvenții către alte domenii. Cioloș s-a achitat cu brio de sarcină, Franța și Germania au continuat să-și încaseze subvențiile babane.

Acum, același binom ni-l livrează, via Bruxelles, pe Cioloș drept premier. Și nu numai pe el, ci și o importantă parte a guvernului său de ”tehnocrați”.

Aducerea lui printr-o manevră de forță, chipurile la presiunea străzii, a însemnat debarcarea unui guvern cu performanțe economice, poate nu miraculoase, dar palpabile, totuși. Într-un anume domeniu, însă, se poate spune că s-a dat lovitura.

În 2013, în premieră în ultimele decenii, exporturile de produse agroalimentare ale României au depăşit cu 324,9 milioane euro importurile, iar în 2014, cu 514 milioane euro.
O asemenea veste se comentează intens la nivel european, pentru că România era un client tradițional al cumpărării de produse pe care, în mod normal, ar trebui să le vîndă.

În 2012, România se afla pe locul 12 în lume la importul de produse agroalimentare, deși are un potențial agricol pentru a hrăni peste 80 de milioane de locuitori, atrăgea atenția reprezentantul ONU pentru Alimentație si Agricultura – FAO în România, Bogdan Bazga.

Așa se face că România cumpăra en-gros produse agricole.
De unde?
În principal de la Franța, Germania, Olanda, Austria, Belgia.

Mai grav de atît, România pierdea pe mîna acestor țări chiar și cînd era vorba, invers, de exporturi. Anul trecut, Victor Ponta atrăgea atenția public – trebuie să-l fi costat scump! – asupra unui fenomen dramatic: România exporta produse agricole brute, care erau ulterior prelucrate și re-exportate de către state mai dibace decît noi.

”Marea problemă este că am crescut foarte mult producția de calitate, se exportă în vrac, după care în Austria, Germania se împachetează, se pune chiar ”made in Germany”, ”made in Austria”, de origine românească. Asta înseamnă că trebuie să creștem toate proiectele de sprijin pentru cei care dezvoltă nu doar partea de producție, ci și partea de procesare, însă nu va face statul partea de procesare, o vor face tot producătorii privați cu sprijin de la noi”, spunea fostul premier.

Cînd vine vorba de importurile de produse agro-alimentare, să nu uităm că ele se derulează majoritar prin companii franco-germane: Carrefour, Auchan, Lidl, Kaufland, Metro șamd. Incapacitatea de a asigura o producție internă corespunzătoare dă undă verde, de ani de zile, importurilor din țări precum Iran, Egipt, China, Ungaria, Turcia etc.
Ce s-ar întîmpla, însă, dacă revirimentul agriculturii naționale ar asigura producția necesară, dar prețul produselor ar fi nițel mai mare decît al celor din țări mai sărace? Teoretic, retailerii străini ar opta pentru produsele mai ieftine, dar s-ar putea confrunta cu ample campanii naționale de susținere a produselor românești, eventual desfăcute prin alte rețele comerciale, ceea ce ar echivala cu un dezastru. Să nu uităm că goana gospodinelor după anumite fructe, legume și zarzavaturi românești în dauna unora de import mai ieftine, dar considerate fără gust, e deja un fenomen binecunoscut.

De altfel, liderii marilor patronate agricole avertizează de ani de zile că e o nebunie să cumpărăm produse agro-alimentare din străinătate în timp ce producția autohtonă se strică pe ogoare. La fel, să cumpărăm de afară alimente scumpe, finisate, și să exportăm produse ieftine, brute, neprelucrate.

Dramatic e că, la ora asta, România nici măcar suficiente silozuri de depozitare nu are, pentru stocarea produselor din producție proprie.
Sigur că mai sunt multe de făcut pe drumul spre marea performanță, dar ultimii trei ani ne dau speranțe masive.

În ultimele decenii, însă, s-a dovedit că țările mari producători agricoli europeni recurg la orice tertipuri pentru a-și proteja produsele proprii, vezi de acum legendarele pretenții ale Bruxellesului ca banalii castraveți să fie musai drepți, cu o abatere de maxim un grad, morcovii să nu fie bifurcați, cartofii să aibă maxim 8 cm diametru, bananele cel puțin 14 cm lungime, iar strugurii maxim un kilogram per ciorchine. Reguli absurde, care au avut drept rezultat aruncarea la gunoi a milioane de tone de alimente, pînă cînd nebunia s-a mai ponderat, condiția fiind însă ca respectivele alimente să fie vîndute drept calitatea a doua.

Apariția, în estul Europei, a unor rivali de temut pe piața agricolă trebuie că dă frisoane unor state din Vest.
Polonia și România au un potențial agricol uriaș și o forță de muncă încă ieftină, la fel și Moldova, fără să mai vorbim de Ucraina, stat care, odată intrat în UE, ar fi produs chiar panică în anumite zone. Cu 56,7 milioane de tone de cereale produse în 2011, un an excepțional, Ucraina bate la scor, spre exemplu, Franța, cu cca.40 de milioane de tone estimate anul acesta, dintr-o producție record.

Recoltele în state precum România ar fi mult mai mari dacă ne-am permite cantitățile de îngrășăminte la hectar pe care și le permit Franța ori Germania, duble față de noi. Îngrășăminte chimice produse ieftin în România de Ioan Niculae, cu ajutorul gazelor subvenționate de stat, adică de cetățeni, și care merg, în proporție de 70-90% la export. Cînd lui Niculae îi expiră perioada de subvenție din partea statului, sare ministrul Cioloș și cere prelungirea acesteia omologului Vosganian, de la Economie.
Nici nu e de mirare că, după o condamnare de 2 ani și șase luni, magnatul e eliberat după doar jumătate de an: nevoia de îngrășăminte (a altora) o bate pe cea de dreptate(a noastră).

În mod categoric, însă, Franța și Germania se gîndesc numai la binele României, plasînd un agricultor ”de casă” în fruntea guvernului, care va impulsiona, de la înălțimea uriașelor sale competențe în domeniu, o dezvoltare încă și mai pronunțată a producției autohtone și, implicit, a exporturilor care să concureze produsele din Hexagon ori de pe Rin pe piețele internaționale. Poate chiar vom concura vinurile franceze, deși franțuzoaica soție a premierului decreta încă de acum cîțiva ani că cele românești sunt proaste, ceea ce explică importurile masive din Franța, deși suntem al 12-lea producător mondial.

Faptul că în programul de guvernare al unui premier agricultor spațiul rezervat domeniului respectiv e la fel de consistent precum cel rezervat cultelor și minorităților: cinci propoziții, extrem de generale, nu înseamnă nimic, desigur. Important e că viitorul sună bine, cu un premier fost comisar european pe agricultură și cu un ministru de resort care a lucrat în ultimii 17 ani pentru Bruxelles. (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

4 Comentarii

  1. de ce psd cat a guvernat a furat fondurile europene destinate agriculturii (nu e nimic palpabil facut in tara)? de ce ? din cauza coruptiei. de asta e bine ca americanii sustin dna. de asta imi plac mie americanii si nu banditii astia din ue care au facut pact cu rusia sa ne vanda. vreau marile corporatii americane sa faca investitii in Romania. pana se acumuleaza capital romanesc , vine secolul 23. dar americanii au bani. sa ii investeasca in ideile romanesti!

    • Prietene, in baza a ce vorbesti ??? … In baza a ce spun ziarele si site-urile de internet ???!!! … Du-te tata si vezi cu ochii tai care e situatia !!! … Agricultura Romaniei a facut mari progrese in perioada 2012 – 2015, in Oltenia si Muntenia s-au facut investitii considerabile pe baza fondurilor europene. In aceasta perioada au aparut ferme agricole dotate cu utilaje agricole moderne, care administreaza mii de hectare. Daca faci un drum de la Calafat pana la Bucuresti evitand orasele mari si mergand doar pe drumuri judetene ai sa observi marea diferenta fata de epoca cand Ciolos era ministru intr-un guvern al Romaniei. Nu stiu pe ce principii au fost luate fondurile europene, nu stiu daca dosarele au fost corect evaluat, dar pot sa va spun cu certitudine ca banii au avut o singura directie : AGRICULTURA …

  2. Aud ca una dintre primele sarcini ale ministrului Mihnea Motoc, ca ministru al apararii este ca, rapid, rapid sa „propuna” Presedintelui, ca printul Radu Duda sa fie avansat la gradul de genral acum la 1 decembrie!
    Sa recapitulam:
    1. prima vizita a presedintelui desemnat (pe atunci) Iohannis a fost la Palatul Elisabeta
    2. Andrei Muraru, fost „tucalar” al lui Radu Duda, originar din Iasi ca si Duda, este acum consilier al presedintelui
    3.Mihnea Motoc, alaturi de celalalt Mihnea (Constantinescu) a fost dezvoltat si promovat, printre altii, tocmai de catre Radu Duda
    4. La astea se adauga si rugamintea personala a lui MRU, alt absolvent al Liceului Internat din Iasi, alt apropiat al lui Radu Duda.

    M-as mira daca nu as avea dreptate, dar prea e evidenta competitia generalilor catre Casa Regala.

    V-ati mira daca la 1 decembrie l-ati vedea pe Radu Duda general al Armatei Romane?

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *