CURS VALUTAR
1 EUR = 0 RON DOWN | 1 USD = 0 RON DOWN | 1 GBP = 0 RON DOWN

Razboaiele subordonarii

0 comentarii / 1594 vizualizări / 11 februarie 2014

O societate fara principii sau in care principiile nu sunt consfintite prin reguli precise este mereu cutremurata de conflicte. Avem doua exemple la zi in acest sens. Cazul Iohannis si modul in care va putea fi solutionat si solicitarea DNA, sub forma de somatie, adresata Parlamentului Romaniei. Sunt, pana la urma, doua conflicte politice care se pot acutiza, avand aceeasi sursa a raului: absenta unor reguli clare, asumate de oamenii de decizie.

Dincolo de inerentele lupte pentru putere din interiorul USL – care tocmai s-a fragmentat in USD si PNL –, un lucru este cert. Atunci cand a fost facuta intelegerea politica intre principalii mari jucatori, PNL si PSD, regulile nu au fost suficient de clar stabilite. In aceste conditii, astazi, s-a ajuns intr-o situatie care, daca nu ar fi dramatica si traumatizanta pentru societate, ar putea genera, prin aspectele ei comice, un haz general. National. In portofoliul lui Gabriel Oprea, cel care a stat ani buni in alianta cu mult hulitul PDL si cu la fel de mult hulitul regim Traian Basescu, se afla acum, dupa ce el a schimbat tabara politica si s-a aliat cu PSD, tot ceea ce inseamna sistem de siguranta nationala. El este unul dintre vicepremierii Guvernului Ponta. Din sistemul de siguranta nationala, evident, nu poate lipsi una dintre cele mai importante piese. Care este Ministerul de Interne. In acelasi timp, PNL, care si el are dreptul la un viceprim-ministru si care, conform algoritmului, are un portofoliu la Interne, incearca sa-l plaseze in ambele ipostaze pe Klaus Iohannis. Iata sursa razboiului.

Interesant de observat ca, daca ne plasam in tabara PNL, atunci ajungem repede, poate mult prea repede, la concluzia ca domnul Antonescu are dreptate. Poate PNL sa-si numeasca om la Interne? Poate. Poate PNL sa desemneze un viceprim-ministru? Poate. Poate intruni, asadar, domnul Klaus Iohannis, numarul doi din PNL, ambele calitati? Poate. Poate el deveni astfel nu numai membru al Guvernului, ci si liderul ministrilor liberali, ajungand al doilea om in Guvernul Ponta, cu un statut egal cu cel lui Gabriel Oprea? Poate. Plasandu-ne in cealalta tabara, a PSD, ne putem intreba, cum am si facut-o in randurile de mai sus, daca Ministerul de Interne face sau nu parte din angrenajul sistemului de ordine si siguranta nationala. Raspundem da. Dar tot acest sistem cui ii este subordonat? Raspunsul corect este ca de ordinea si siguranta nationala, asadar inclusiv de Ministerul de Interne, raspunde domnul Gabriel Oprea. In calitate de viceprim-ministru.

Dupa cum se poate lesne observa, afirmatiile intemeiate in favoarea PNL si PSD se bat cap in cap. Pentru ca, daca domnul Klaus Iohannis devine ministru de Interne si viceprim-ministru, avand, prin urmare, decizia intr-un sector important a ceea ce inseamna ordine si siguranta nationala, el nu i s-ar putea subordona, in niciuna dintre cele doua calitati, domnului Oprea. Dar asta ar insemna ca domnul viceprim-ministru Gabriel Oprea sa fie lipsit, in buna masura, de obiectul muncii. Si, in acelasi timp, ca ordinea si siguranta nationala sa se afle, la nivel guvernamental, sub dubla comanda.

Deci, in materie de politica asupra Internelor, domnul Gabriel Oprea, care este viceprim-ministru, nu s-ar putea subordona domnului Iohannis, care urmeaza sa devina ministru de Interne, dar si viceprim-minstru. Si nici invers nu s-ar putea. Dar nu este posibil nici ca domnul Iohannis sa primeasca portofoliul ministerului de Interne si, in acelasi timp, ca vicepremier, sa aiba in coordonare alte ministere mai putin Ministerul de Interne, coordonat de Oprea.

E clar sau nu ca s-a ajuns intr-o adevarata fundatura, intr-o situatie care genereaza o criza politica? E clar sau nu ca din aceasta criza politica nu se poate iesi printr-un compromis facut de ambele parti, ci doar de o singura parte? Cu alte cuvinte, fie cedeaza PNL, nenumindu-l viceprim-minstru pe Klaus Iohanis sau propunandu-l la Finante si viceprim-ministru raspunzand de domeniul economic, fie cedeaza PSD, retragandu-l de la comanda pe domnul Oprea si, eventual, oferindu-i alte atributii. Una dintre parti, asadar, va iesi din aceasta afacere mototolita si umilita. Si asta se intampla pentru ca in USL nu s-au stabilit, din capul locului, reguli precise, care sa opereze pe parcursul guvernarii.

Aceeasi situatie, schimband doar termenii, se intampla si in cazul solicitarii ultimative a DNA. Un subcomisar al acestei institutii a somat conducerea Parlamentului Romaniei sa-i puna la dispozitie o serie de documente, de inregistrari audio si intreaga corespondenta legate de ordonanta de urgenta prin care a fost infiintata Autoritatea de Supraveghere Financiara. DNA suspecteaza ca legea ar fi fost facuta cu dedicatie. Parlamentul poate sau nu raspunde acestei solicitari. La fel de bine cum procurorii pot sau nu sa se prezinte in fata unei comisii parlamentare de ancheta. De ce ambele alternative, si intr-un sens si in altul, sunt nu numai posibile, ci si generatoare de conflicte interinstitutionale? Din simplul motiv ca nu au fost instituite proceduri si reguli.

Este adevarat ca, prin Constitutia Romaniei, este consacrat principiul separarii puterilor in stat, precum si al controlului reciproc. De la acest principiu pana la ceea ce se intampla in realitate exista un vid. De ce? Pentru ca nici legea fundamentala si nici alte acte normative nu prevad cu precizie care este limita de interventie a procurorilor – care nu se stie prea bine daca sunt avocati ai statului ori reprezinta propriu-zis justitia – in chestiuni legate de o alta putere independenta a statului, cea legislativa. La fel cum nu sunt prevazute nici reguli precise prin care puterea legislativa sa poata controla, asa cum este cazul si in limitele separarii puterilor in stat, eventualele derapaje ale justitiei. Deci, si in acest caz, absenta unor norme clare, bazate pe principii la fel de clare, este generatoare de conflicte care traumatizeaza societatea romaneasca.

Este o situatie tipica, atunci cand regulile lipsesc si totusi viata ne obliga sa luam decizii, cand fortele politice sunt silite sa actioneze rapid. Si sa taie, intr-un fel sau altul, nodul gordian. (Sorin Rosca Stanescu)

Sursa: CorectNews

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *