CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

Război pervers la frontiera României

2 comentarii / 2767 vizualizări / 11 februarie 2015

Nu pot să nu iau în calcul câteva coincidențe stranii. Atât în primul, cât și în al Doilea Război Mondial, ostilităţile au fost declanșate în apropierea imediată a frontierelor României. Scânteia Primul Război Mondial a apărut la Sarajevo, în fosta Iugoslavie. Iar ostilitățile care au declanșat cel de-al Doilea Război Mondial, în Polonia. Și într-o situația și în cealaltă se părea că între puterile europene exista, nu numai un echilibru, ci și un acord. De fiecare dată, un conflict local s-a transformat într-o conflagraţie europeană și mondială. Și tot în ambele situații, Rusia versus Germania au jucat un rol cheie. Iar România a fost, pur și simplu, prinsă în vârtejul implacabil al evenimentelor. Conflictul din Ucraina are multe trăsături comune cu modul în care au fost declanșate cele două conflagraţii mondiale, pentru a nu ne oblige să ne gândim la modul în care se poziționează România.
În ambele conflagraţii mondiale, ca de altfel și acum, într-un război care nu este doar un război civil, purtat la granițele noastre, în Ucraina, Rusia a jucat un rol special. De mare putere europeană, cu vocaţie de putere mondială.
Sub Vladimir Putin, Rusia, care în scurta vacanță a istoriei, s-a comportat, pur și simplu, ca un imperiu în descompunere, și-a refăcut, în mod considerabil, forțele. În primul rând, capacitățile militare. Fără niciun fel de discuție, Rusia deține, în prezent, cea mai importantă armată din Europa, atât numeric, cât și sub aspectul volumului și performanței tehnice militare. Iar ceea ce este și mai semnificativ, reprezintă un important jucător regional, sub aspect geostrategic, dar cu vocaţia de a reveni un jucător mondial. Tot sub Putin, economia Rusiei s-a revigorat și, până de curând, Kremlinul se lăuda cu rezerve uriașe în devize liber convertibile. Este adevărat, acest fenomen s-a petrecut fără a fi avut loc o restructurare și o modernizare, în sensul adevărat al cuvântului, a economiei Rusiei. În mare măsură, câştigurile și investițiile s-au cantonat în zona energetică. Dar, din această perspectivă cel puțin, Moscova a reușit să țină în șah atât Statele Unite, cât şi Europa Occidentală.
Astăzi, situația s-a schimbat. Lovită de criza economică, dar și de toate măsurile luate de aliații euro-atlantici, ca represalii pentru intervenția Rusiei în Ucraina – efectivă, dar neasumată oficial – economia Rusiei are mari dificultăți. Economiile sunt pe sfârșite. Nivelul de trai al cetățeanului rus este amenințat. În disperare de cauză, Putin recurge, în plan intern, nu numai la măsuri de austeritate, nu numai la întărirea represiunii, nu numai la paleative de genul ieftinirii băuturilor alcoolice, ci și la o soluție universal valabilă. Agitarea în fața populației a așa-zisului pericol al dispariției statului rus. Proclamarea principiului conform căruia statele Europei Occidentale, în conivență cu Statele Unite, încercuiesc Rusia și o împiedică să-și apere și să-și consolideze așa-numita vecinătate apropiată.
Și, din această perspectivă, Ucraina este un pretext. Iar războiul civil din Ucraina, care în realitate nu mai este de mult doar un război civil, este scena pe care protagoniștii unei posibile noi conflagraţii europene sau, Doamne fereşte, chiar mondiale, îşi etalează întreg arsenalul logistic. Unde se află, din această perspectivă, România?
În Primul Război Mondial, chiar și după izbucnirea acestuia, România oscila între cele două tabere beligerante. În cele din urmă, a ales. Iar norocul, și numai norocul, au făcut ca Bucureștiul să fie considerat, în final, ca făcând parte dintre statele învingătoare. Deși, situația, și din acest punct de vedere, este discutabilă. Cel de-al Doilea Război Mondial, a izbucnit, generat de un conflict, tot la graniţele României, fără ca diplomația de la București să fi fost capabilă să încheie o alianță politică și militară solidă cu vreuna dintre cele două părți aflate în conflict. Astfel încât, din nou, românii s-au văzut târâți într-un război care, de această dată, s-a sfârşit trist pentru ei. Prin transformarea României în colonie sovietică, pentru decenii la rând.
Diferența este că, astăzi, pentru prima dată, practic, în istorie, în preajma unui uriaș conflict european, care poate deveni și mondial, România face parte din cel mai puternic sistem de alianțe politico-militare. NATO și UE. Și, în consecință, are garanții ferme privind asigurarea securității. Garanții ferme în care, până una-alta, sunt cuprinse într-un articol al unui tratat, precum și în sistemul de documente care țin loc de Constituție a Uniunii Europene. În realitate, dacă se extinde războiul din Ucraina – și sunt toate șansele să se întâmple acest lucru – România, ca stat aflat la frontieră, între Uniunea Europeană și Rusia, între părțile beligerante, dar, este drept, în tabăra uneia dintre ele, este expusă primei lovituri.
Amenințarea la care este expusă, din această perspectivă, România, este atât de serioasă încât impune, nu numai o dezbatere internă care să ia locul spectacolului nesfârșit cu mascați, arestări, procese și condamnări, ci și măsuri ferme, asumate de întreaga clasă politică. Asta cât nu este încă prea târziu.
Cred că după întoarcerea președintele Klaus Iohannis din Franța și a primului-ministru, Victor Ponta, din Statele Unite, este obligatorie întrunirea CSAT, analizarea acestei situații, urmată de informarea Parlamentului și a întregii populații asupra gravităţii situației existente la frontierele României și asumarea, în comun, a unor măsuri obligatorii pentru ca, în eventualitatea unui război, consecințele negative să poată fi diminuate la minim.
Asupra acestei teme, revin mâine. (Sorin Rosca Stanescu)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

2 Comentarii

  1. aha…SRS.
    De unde decreteaza SRS ca ” exista toate sansele ” ? Chiar nu ne invatam minte sa nu mai plecat urechea la toti terchea berchea ?

  2. Icoanele care se vad la altar sunt cu culorile vestimentatiei pe invers: personajul masculin este imbracat ca o femeie si cel feminin ca un barbat.Simbolismul bizantin si corect este asa: barbatul trebuie sa aiba haine verzi(albastre) peste care se pune tunica rosie.Femeile haine rosii peste care se pune tunica verde(albastra).Cum e aici in aceste icoane de la altar, ei apar ca transexuali. Asa fac icoanele moderne marsoniste pe invers! Unii sunt siguri ca asa vor face si icoanele in catedrala aia noua in Bucuresti.Nici sa ne rugam la icoane nu mai este posibil .ca majoritate au fost falsificate in felul descris mai sus.Dumnezeu cu mila.

Scrie un răspuns la mirciu Renunță

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998