În această seară țara care a șocat mapamondul cu evenimentele politice din ultimul an mai bifează o premieră, probabil mondială: într-un moment cînd mai-marii zilei încep să recunoască dezastrul economic și social care va bubui curînd, tot ei organizează o dezbatere electorală de superlux, într-un cadru specific mai degrabă sălilor de bal decît campaniilor electorale. Și ca tacîmul să fie complet, locul ales este nici mai mult, nici mai puțin decît sediul rafinat și opulent al administrației prezidențiale. Nicăieri în lume nu există așa ceva, din motive bine determinate, după cum vom arăta mai jos.

Prima mare dezbatere electorală între candidați a fost programată în această seară în sediul Palatului Cotroceni, într-una dintre sălile de lux ale edificiului, cu gigantice candelabre ca în sala de bal a Titanicului și o arhitectură de excepție. Cu ecrane gigantice special instalate, în luminile curcubeului, creînd o atmosferă de-a dreptul feerică. Nu au lipsit mese cu mîncare și băuturi, ca un aperitiv înainte de debutul dezbaterii.

Candidații au venit în rochii și costume de superfițe, cu mașini de lux din care, la intrare, țișneau băieți în costume negre și cu tunsori scurte ca să deschidă ușa altețelor prezidențiale. Invitații au avut și ei mare grijă la toalete. Reporterițele Digi 24, organizatoare a dezbaterii, femei superbe, erau desprinse prin vestimentație parcă de la recepția de întronare a Regelui Charles

Românilor li s-a oferit nu o discuție între candidați despre ce pot face bine pentru popor în cel mai greu moment din ultimele decenii, într-un cadru firesc, ci o demonstrație aproape ostentativă de opulență.

Este un caz unic în practica democratică modernă, deoarece sediile prezidențiale nu sunt folosite pentru astfel de evenimente în democrații consolidate.

În Statele Unite, spre exemplu, dezbaterile prezidențiale sunt organizate de Commission on Presidential Debates (CPD) și au loc în locații neutre, cum ar fi universități, centre civice sau teatre (ex. Hofstra University, Washington University din St. Louis). Casa Albă, sediul administrației prezidențiale, nu a fost folosită niciodată pentru găzduirea dezbaterilor electorale, deoarece ar putea fi percepută ca un avantaj pentru președintele în funcție sau ca o politizare a spațiului oficial.
În 2020, președintele Donald Trump a folosit peluza Casei Albe pentru unele discursuri de campanie, ceea ce i-a atras o droaie de critici privind utilizarea resurselor publice în scopuri electorale.
În Franța, dezbaterile prezidențiale, în special cele din turul al doilea, sunt organizate de posturi de televiziune (ex. TF1, France 2) și au loc în studiouri TV sau în spații neutre, cum ar fi centre de conferințe. Palatul Élysée, sediul președinției franceze, nu a fost folosit pentru găzduirea dezbaterilor electorale, deoarece este considerat un spațiu oficial, rezervat activităților guvernamentale. Tradiția separării stricte între campanie și funcția prezidențială face imposibilă utilizarea Élysée pentru astfel de evenimente.

În Brazilia, ca să mergem pe alt continent, dezbaterile electorale sunt organizate de rețele de televiziune (ex. Rede Globo, Band) sau în spații publice, cum ar fi universități. Palatul Planalto, sediul administrației prezidențiale, este folosit pentru activități oficiale și nu a fost vreodată folosit pentru dezbateri electorale. Maximul admisibil este faptul că în timpul campaniilor, președinții în funcție pot folosi imaginea Palatului Planalto în materiale de campanie, dar dezbaterile propriu-zise sunt organizate în afara acestui spațiu pentru a evita acuzațiile de favoritism.

În Rusia, dezbaterile electorale sunt rare și strict controlate, avînd loc în principal în studiouri de televiziune de stat (ex. Rossiya 1). Kremlinul, care include reședința prezidențială, nu este folosit pentru astfel de evenimente, deoarece ar putea amplifica percepția de control al statului asupra procesului electoral. Utilizarea Kremlinului ar fi văzută ca o consolidare a puterii președintelui în funcție (ex. Vladimir Putin).

Pe alt continent, în Coreea de Sud, dezbaterile prezidențiale sunt organizate de National Conference for Unification sau de posturi de televiziune și au loc în studiouri TV sau centre de conferințe. Casa Albastră (Cheong Wa Dae), sediul prezidențial, a fost deschisă ocazional pentru evenimente publice, dar niciodată pentru dezbateri electorale. În Indonezia, Palatul Merdeka a fost folosit pentru evenimente electorale simbolice, dar niciodată pentru dezbateri electorale propriu-zise.

Alt continent: Africa de Sud. Dezbaterile electorale sunt organizate de posturi de televiziune (ex. SABC) sau în spații publice. Reședința prezidențială, Union Buildings, este un simbol al puterii și nu a fost folosită vreodată pentru găzduirea dezbaterilor.

De ce nu există practica utilizării sediilor prezidențiale pentru dezbateri?

Pentru că ele sunt asociate, natural, cu puterea în funcție, iar găzduirea dezbaterilor acolo poate crea percepția unui avantaj pentru președintele sau partidul aflat la guvernare, pentru candidatul susținut de ei. În democrațiile consolidate, se preferă locații neutre pentru a se asigura egalitatea între candidați. Sediile prezidențiale sunt spații rezervate pentru activități de stat, nu pentru campanii electorale, care sunt considerate procese competitive și partizane.
În cele mai multe țări, deci, dezbaterile sunt organizate de instituții media sau comisii electorale independente, care aleg locații accesibile și fără conotații politice.

De ce s-a ales sediul președinției pentru dezbateri electorale presupuse neutre e greu de înțeles. Ca să fie tacîmul complet, președintele interimar Ilie Bolojan, care susține public și face campanie deschisă candidatului Crin Antonescu, nu doar lucrează, ci și locuiește efectiv în palat. Am putea crede, mai în glumă, mai în serios, că dacă se culcă devreme ar putea bate cu lingura în calorifer pentru ca cei prezenți la dezbatere să facă mai puțină hărmălaie.

Singurii candidați care s-au ”scos” excepțional din mascarada (bal mascat, la origine) de la Cotroceni sunt Victor Ponta, care a refuzat participarea, și George Simion, care a venit pe jos la palat și nu cu supermașini, ca restul candidaților, doar pentru a anunța că nu e de acord cu dezbaterea. „Nu este normal ce s-a întîmplat, iar felul în care a fost călcată în picioare democrația și cum s-a desfășurat această campanie electorală m-a făcut să mă decid că, din respect pentru democrație și pentru vocea poporului, nu pot să girez această dezbatere electorală și, din respect pentru omul care trebuia să fie aici și omul care a fost ales de către români, eu în această săptămînă voi fi în țară. Vă mulțumesc și vă urez succes”, a adăugat Simion și a părăsit dezbaterea.
Cît despre exclusul Călin Georgescu, e greu de imaginat că ar fi acceptat vreodată să vină la balul cotrocenist de lux, ca să vorbească românilor sărăciți de speranțe de mai bine. Una peste alta, politicienii români au reușit să o mai ”trosnească” o dată și încă bine de tot. (Bogdan Tiberiu Iacob)