CURS VALUTAR

Romania – studiu de caz: cind se va stopa cacealmaua votului diasporei?

15 comentarii / 5254 vizualizări / 4 mai 2019

România este o țară care nu s-a grăbit niciodată cînd a fost vorba de drepturile cetățenești – un lux, la urma-urmei, nu? – astfel că atunci cînd pică în extrema cealaltă și acordă anumite drepturi cu exagerată larghețe, se nasc serioase semne de întrebare. Un asemenea semn ar trebui să apară vizavi de organizarea condițiilor pentru votul diasporei, devenită în ultimii ani un fel de nouă clasă muncitoare din comunism, adică una privilegiată, cel puțin cu ocazia alegerilor.

MAE a dat recent publicității lista cu secțiile de votare pentru străinătate. Nici mai mult, nici mai puțin decît 441 de secții, o situație halucinantă care în mod cert nu se regăsește nicăieri în lume, cu excepția Franței. De remarcat, totuși, că numărul secțiilor franceze din diaspora este mai mic decît dublul celor românești(cca.800), dar Franța are o populație de peste trei ori mai mare ca a noastră. În plus, diasporenii francezi pot vota numai dacă se înscriu pe listele electorale pînă la 31 decembrie al anului pre-electoral.
Parcurgerea listei dă dureri de cap: avem 75 de secții de vot în Italia, 30 în SUA, 25 în Germania, 6 în Australia, 28 în Marea Britanie, 49 în Spania, 6 în Canada, 3 în China, 3 în Afganistan, 9 în Belgia, 8 în Austria și tot așa.

La ultimele alegeri europarlamentare au votat cc.29.000 de diasporeni. Înghesuială mare la urne, n-ai ce zice. Atunci, erau 190 de secții, cca.43% din numărul actual.
La ultimele alegeri parlamentare, au votat cca.104.000 de diasporeni. Cam un român din 40-50 aflați afară.

Pe lîngă că organizează atîtea secții de vot pentru diaspora, România se numără printre cele doar 7-8 țări ale lumii care permit diasporenilor să voteze atît la parlamentare și prezidențiale, cît și la referendumuri. Demn de menționat că niciun stat, practic, din rîndul celor care permit votul diasporenilor nu o face, însă, și în cazul alegerilor locale. La noi, sunt destui politicieni, în frunte cu Monica Macovei, care se luptă de ani de zile pentru dreptul diasporenilor de a vota inclusiv la locale.
Imaginați-vă ce frumos ar fi ca primarul unei comune din Poplaca să fie ales cu voturile românilor din Barcelona și Milano.

Cum votează diaspora altor state democratice vom vedea în rîndurile care urmează, cu mențiunea că regulile sunt în perpetuă schimbare mai peste tot:

În Australia, diasporenii pot vota dacă se înscriu în registrele electorale în decurs de trei ani de la părăsirea țării și numai dacă preconizează să se întoarcă în maxim 6 ani. Votul e obligatoriu în Australia, dar nu și pentru diasporeni.
Austriecii pot vota doar prin poștă și numai dacă se înscriu într-un registru special, care se înnoiește la fiecare 10 ani.
În Belgia, pînă în 2016 nu era permis votul la europarlamentare cetățenilor din state non-UE. Diasporenii nu au drept de a candida în alegeri. Portughezii pot vota doar în misiunile diplomatice ale țării și numai după ce se înscriu în registrul electoral.
Brazilienii din afara țării au drept de vot doar la prezidențiale.
În Chile, diasporenii au primit drept de vot abia în 2017.
Canadienii își pierd dreptul de vot după cinci ani de la părăsirea țării; oricum, diasporenii canadieni au primit drept de vot abia în 1993.

Germanilor li se permite să voteze doar dacă în ultimii 25 de ani au locuit cel puțin trei luni neîntrerupt în țară și numai dacă prezintă motive serioase pentru a justifica interesul pentru vot. În 2008, Germania chiar a anulat dreptul diasporenilor de a vota, ulterior reintroducîndu-l, dar cu restricțiile dure sus pomenite.
Din această perspectivă, apare de-a dreptul comică indignarea parlamentarului german Gunther Krichbaum, care, în 2014, denunța nervos așa-zisa împiedicare a românilor din diaspora de a-și exercita votul prin organizarea unui număr insuficient de secții de vot. Paiul din ochiul altuia…
India are un număr de diasporeni aproape egal cu totalul votanților români, peste 16 milioane. Cine vrea, vine acasă și votează, mai puțin cei care dețin și o a doua cetățenie, care nu au drept de vot.

În Italia diasporenii votează în țară, la misiunile diplomatice ori prin poștă, cu precizarea că guvernul italian suportă parțial costurile venirii în țară.
În Israel, probabil singurul stat cu o diaspora mai mare decît populația, se votează doar în țară, marile partide – dar nu statul – susținînd financiar parte din costurile venirii în țară al susținătorilor lor. În Malta se votează doar în țară, costul drumului fiind suportat de fiecare cetățean. În Cipru, Danemarca și Grecia, idem. În Irlanda pot vota doar diasporenii care preconizează să se întoarcă în maxim 18 luni în țară.

Japonezii, ungurii, spaniolii și suedezii pot vota prin poștă sau la ambasade și consulate. După zece ani de la părăsirea țării, suedezii mai pot vota doar dacă se înscriu într-un registru special, actualizat periodic. Sudafricanii pot vota doar la misiuni diplomatice.
Britanicii pot vota doar timp de 15 ani după părăsirea țării. De ani de zile, politicienii promit anularea acestei interdicții, fără a se ține de cuvînt. Totodată, nu e permis diasporenilor să voteze pentru parlamentele naționale din Scoția, Țara Galilor ori Irlanda de nord.

SUA permite votul diasporenilor doar dacă plătesc taxe în țară, motiv pentru care cca.6 milioane de americani nu pot vota. De asemenea, fiecare stat are libertatea de a stabili la ce tip de scrutin pot vota diasporenii. Soldații americani aflați în unități militare din afara țării pot vota prin poștă.

Exemplele de acest fel pot continua, ideea de bază fiind că votul diasporenilor unei țări în sute și sute de secții de vot create special în străinătate nu se regăsește pe mai nicăieri.
Cum a ajuns România deschizător de drumuri în materie de drepturi electorale ar fi un mister, în principiu, dacă nu am ști din experiență ce jocuri diabolice se fac cu voturile diasporenilor.

Există chestiuni majore, cum ar fi întrebarea cine poate asigura corectitudinea modului în care se votează în Shanghai, Kabul, Santiago de Chile, Manila, Vancouver, Nairobi sau Kuala Lumpur? Cine și cum controlează corectitudinea în numeroasele secții de vot din Republica Moldova?
Cine, în afara de personalul diplomatic de acolo și oameni atent selectați trimiși din țară, între care nu vom regăsi, desigur, oameni ai SIE ori SRI, ci doar civili onești?
Dacă există permanent acuzații de furt masiv în țară, în pofida supravegherii operațiunii de către autorități, oameni ai partidelor, presă și observatori independenți, oare ce posibilități de furt se înregistrează la mii de kilometri de țară?
E cazul să ne mai amintim celebrul caz de la Paris, din 2009, cînd s-a votat într-o secție, statistic, la fiecare cîteva zeci de secunde, lucru absolut imposibil tehnic, mai ales în absența aglomerației, cum s-a constatat?
Ce impact asupra alegerilor are, spre exemplu, faptul că votul se încheie în țară la orele 21 și se începe numărătoarea, dar în străinătate votul se termină abia la ora 7 a dimineții care urmează, din cauza diferențelor de fus orar?
În 2009, Băsescu a cîștigat președinția cu doar 71.000 de voturi în fața lui Mircea Geoană. Din diaspora, Băsescu primise 116.000 de voturi, ceea ce demonstrează că secțiile de vot din străinătate chiar pot face diferența, în caz de nevoie.
Cît costă, oare, bugetul statului închirierea, la fiecare 2-3 ani, a sute de ample spații în zeci și zeci de orașe ale lumii, pentru organizarea de secții de vot, lux pe care țări mult mai puternice nu și-l permit?

Chiar nu se pot găsi soluții mai eficiente, mai economice?
La nivel mondial, s-a constatat de mult că votul diasporei nu îmbunătățește democrația, ba chiar e încurajat adesea de către lideri politici autoritari, care vor să-și consolideze hegemonia, vezi cazul Orban în Ungaria. Motiv pentru care tot mai multe state au introdus și introduc restricții în privința acestuia, unele pe care spațiul nu ne-a permis să le detaliem.

Realitatea e că românii au ajuns să nu mai se preocupe de vot nici în țară, darmite în afara ei, țara noastră înregistrînd printre cele mai mici prezențe la alegerile de orice fel.

Și tot o realitate e că, mai mult decît organizarea votului în străinătate, ar trebui să ne preocupe aberația celor 18,9 milioane de cetățeni cu drept de vot pe care ni-i tot anunță AEP, cifră care reprezintă, de fapt, cam toată populația țării cu diaspora cu tot.

Marea întrebare e cînd se va dezmetici și România din acest joc politic pervers numit alegeri cu număr imens de secții în străinătate, o mare cacealma trasă democrației? (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

15 Comentarii

  1. Diaspora, o hotie electorala specifica mafiotilor politici.

  2. Ideea nu se sustine. Argumentele sunt subtiri. In loc sa vada tragedia din spatele diasporei romanesti, autorul a ales sa sprijine sandramaua pesedelei. Jenant

    • Bine, bă, Frankline!
      Pace, ție, suflete rătăcit.

  3. diaspora a plecat din tara din cauza psd-ului asta nenorocit. apropo, autorul de ce nu comenteaza faptul ca dragnea si mafiotii au scapat din haturi pe dancila care ii inlatura pe anca alexandrescu si darius valcov de langa ea? si o pune pe birchall la justitie(acum o luna john bolton a pus o poza cu ea si el la casa alba). se pare ca minciuna ca sua si israel sunt cu dragea a cam cazut, nu? pentru ca toate actiunile psd , mai ales in domeniul gazelor din marea neagra, au fost facute pentru a ajuta rusia. in acest moment dragnea si ciordin stefanescu sau soferul lui catalin voicu( serban niculae) sunt pe lista langa maduro, khamenei sau nasrallah

    • Bă! Ești cel mai PROST comentac pe care l-am citit, de la înființarea presei on-line și până acum. Pace ție, suflete rătăcit!

  4. Din comentarii, inteleg ca principala naratiune anti-PSD a ,,dreptei” va fi asocierea cu Putin. Asocierea cu comunismul nu mai merge dupa povestea cu to’arsu’ Lazar si probabil nici cu coruptia, daca noul procuror general il potcoveste pe Iohannis cu niscaiva dosare.

    Aberatia AEP, cu cei 19 milioane de cetateni cu drept de vot in tara, precum si ,,investitia” in diaspora, dar mai ales lipsa campaniilor electorale veritabile din ultimii ani – gen dezbateri pe programe – demonstreaza elocvent dependenta absoluta a Romaniei de anumite state. Cand zic Romania, zic vreo 200 000 de nomenclaturisti, exact ca in vremea lui Ceausescu. Diferenta e ca nomenclaturistii lui Ceausescu depindeau de hachitelele cuplului prezidential, cata vreme neo-nomenclaturistii sunt invartiti pe degete de serviciile si corporatiile occidentale, care profita de absenta demnitatii acestei elite anti-romanesti. Serviciile si corporatiile occidentale sunt cu interesul national, in vreme ce „interesul national” promovat de politicienij din Romania e de fapt cel al unor grupuri de influenta racordate la alte state. Vorba aceea, cei mai cruzi gardieni sunt cei recrutati din randul detinutilor care doresc sa-si demonstreze loialitatea fata de stapan. Asta dovedeste articolul lui BTI.

    • Man! MIZERIA MAXIMĂ s-a văzut la cel de al doilea Referendum pentru demiterea lui (ai ghicit, n-așa?!) Băsescu. Autoritățile statului nu știau cum să scadă la minimul cel mai minim, populația țării. Hai, mă, nene, mă lași cu #rezistacii ăștia, ca să am totuși parte de o bătrânețe…decentă? Zic și eu, nu dau cu parul.

  5. Aparent, autorul acestui material prezinta unele date concrete, dar ele sunt selectate in favoarea viziunii sale, politice!… Draga domnule, Romania nu se poate compara cu Franta, la numarul de sectii din strainatate, pentru ca Franta nu are o emigratie comparabila cu cea a Romaniei! Daca nu stii, iti prezint eu o situatie dramatica in care se afla Romania: este pe primul loc, in lume, privind emigrarea populatiei (cu exceptia Siriei care se afla in razboi…)! Marea majoritate a romanilor, care se afla in strainatate, face parte din cei 19 milioane cu drept de vot! Ei reprezinta undeva la un sfert din populatia cu drept de vot!… In tara sunt in jur de 18 mii de sectii de vot! Cat reprezinta cele 441 de sectii din diaspora, raportat la numarul celor cu drept de vot? Undeva la 10% din necesarul teoretic!. Materialul tau e bun a fi unul propagandistic, in interiorul politic pe care il reprezinti, asa ca ar fi bine sa-l retragi din zona publica! Ca sa nu fii de ras!…

  6. @Marcel Cucu Stiti cati cetateni are Franta in afara teritoriului metropolitan? Adica in Guyana Franceza, Martinica, Insulele Reunion, Noua Caledonie etc.? Aproape trei milioane de cetateni in teritorii non-europene, care sunt totusi ale Frantei, fiindca Franta continua sa fie un imperiu. E adevarat, nu sunt imigranti precum romanii plecati la munca in strainatate. Cred ca BTI ar putea adauga la ,,strainatatea” Frantei si sectiile de votare din fostele colonii, astazi teritoriu national francez. Altfel, indiferent de partizanatul pe care i-l imputati BTI-ului, articolul arata o realitate pestilentiala. ,,Dreapta” neo-liberala, cu reprezentanti de marca ca tovarasii Basescu si Iohannis, a castigat alegerile prezidentiale cu aportul masiv al ,,diasporei”, care a produs voturi pt ,,catindatul” dorit de marile corporatii. Pesedistii, care altfel n-au nicio strategie pt dezvoltarea Romaniei, au totusi fixatia cu pensiile si salariile. Pe termen lung, cu deficitul masiv de cont curent, inflatie si talpile puse de BNR, o sa fie nasol. Da’ cel putin PSD-ul nu taie pensii si salarii. Nu acum. Deci, in aparenta cel putin, sunt mai putin sclavi decat aia care mesteca cu zel la nararatiunea neo-coloniala a statului de drept. Realitatea e insa alta, si-anume aia de pe axa Washington-Ierusalim-Bucuresti. ,,Sa traiti bine!”

    • Stai așa, Bakere!
      Băi, ăsta, @Cucu M.(ue), EXODUL MASIV al românilor în afara granițelor a fost, fix după guvernarea de Dreapta, cu puțin timp după ce Alianța D.A. a câștigat alegerile. Scandalurile provocate de marele emanat politic au lăsat un gust amar dupâ celebrul salut „Să trăiți, bine?”
      Ai înțeles sau vrei și un desen?!

  7. Daca diasporeanul are casa in Romanica are dreptul să aleagă imprimat pentru ea. Eu nu am, deci nu am o carte de identitate fara domiciliu, așa că nu votez. Daca vreți să nu votez niciunde luptati- va sa pot renunța la cetățenia română fara mizeriile care se cer și eu sunt bucuros. Daca sunt cetățean am drepturi de cetățean indiferent de poftele cocalarilor de Romanica.

  8. @Flaviu, de Diaspora românească a profitat, manipulat (în cel mai abject mod!), speculat…fix Dreapta românească, rătăcitule!

    • Mosule, ori esti ratacit in …varsta, ori „argumentele” tale tin de o anume dogma instaurata in politica postdecembrista! Eu nu am facut un comentariu nici de stanga, nici de dreapta, caci stanga cu dreapta, toti cei care au gestionat tarisoara, dupa decembrie ’89, poarta impreuna, mai mult, sau mai putin, raspunderea pentru dezastrul din aceasta tara! Nu Iliescu, Nastase, Basescu, Tariceanu, Ponta, Johanis, ori Draknea ma inspira in comentariul meu, ci datele certe care au dus o tara cu potential exceptional, in coada Europei, din toate punctele de vedere, au distrus tot ce putea constitui o baza de progres! Aici uita-te Mosule, nu la …multinationale! Deciziile au fost ale noastre, ale celor destinati sa decida, nu altora! Nu am auzit pe nimeni din cei enumerati si responsabili, despre modul cum li s-a impus de catre o multinationala, unele decizii impotriva statului roman!. Ei le-au luat pentru ca si-au incasat ciubucul, unii, sau toti! Cei plecati din tara n-au facut-o pentru a ocoli binele din tara! Daca eram mai tanar, o luam din loc si eu, chiar daca, candva, plangeam cantand cu un prieten prin America, „Desteapta-te romane”, un cantec care, in tara, era interzis! Mai gandeste-te, Mosule!…

  9. În încheiere, vreau să spun că BTI nu se dezminte. Știe, el, Maestrul, ce lasă-n urmă.

    • Ce sa lase, lasa ceea ce lasa toate mamiferele. Le zice lasaturi.

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *