Scandalul apei de băut din cel mai mare oraș al țării reprezintă o nouă dovadă, din păcate, a vulnerabilității României în fața fenomenului numit război hibrid. Și asta, cu generosul sprijin al autorităților, adică acele foruri care ar trebui să facă exact contrariul. A început ieri cu zvonuri alarmiste, a continuat cu așa-zise fake news-uri difuzate on-line și a sfîrșit prin a se recunoaște de către oficialități situația dramatică, dar într-un mod absolut aiuritor, în măsură să provoace și mai multă confuzie și să stîrnească inclusiv panică la nivelul populației.

Faptele pe scurt.

Ieri, o știre bombă devine virală cu viteza fulgerului: apa din București ar fi devenit nepotabilă.

Mai mulți cetățeni ar fi sesizat că apa de la robinet are gust și miros dubios și de aici ar fi pornit totul. Urmează un anunț postat pe Facebook, neasumat de nimeni, care avertizează asupra pericolului.

”Apă Nova a informat că, în urma unui incident (nu a menționat de ce tip, chimic sau biologic) au fost nevoiți să folosească cea mai mare cantitate de clor permisă de lege și m-a sfătuit SĂ NU DĂM COPIILOR APĂ DE LA ROBINET și să nu gătim cu ea în următoarele 48 de ore! „Avertizarea este valabilă pentru tot Bucureștiul așa că puteți să îi informați și pe cei apropiați și pe cei mai puțin apropiați”.

La fel de repede se răspîndește, însă, și vestea că totul e doar un fake news, ceea ce naște chiar și glume.

La cîte prostii se vehiculează de la o vreme, de ce ar mai fi asta o surpriză?

Iar apa toxică nici măcar nu e o noutate în domeniul știrilor panicarde, ne amintim cum, la revoluție, celebrul crainic Teodor Brateș ne informa că apa din București a fost otrăvită de teroriști, parte a campaniei de bulversare a populației din acele zile.

Informația e prompt desființată și în presă tot ca un fake news grosolan.

”Ca urmare a topirii bruște a depunerilor de gheață și zăpadă, cu efect de spălare a suprafețelor atinse, s-a produs o încărcare mai mare a râurilor Argeș și Dâmbovița. Deprecierea temporară a calitătii apei râurilor a fost compensată prin măsuri de tratare. Niciun parametru de calitate al apei potabile produse nu a depășit limita legală. În plus, pe lângă monitorizarea online (continuă 24h/24) în puncte strategice ale sistemului de alimentare cu apă potabilă, se efectuează zilnic analize de probe prelevate din rețea. Rezultatele nu indică depășiri ale valorilor parametrilor de calitate a apei potabile. Ultimele analize au fost efectuate astăzi, 30 ianuarie 2019. Efectul mirosului de clor rezidual resimțit de consumatori este în scădere încă din dată de 29.01.2019 și va dispărea în după amiaza zilei de astăzi” informează, la rîndul ei, Apa Nova.

Mai mult de atît, reprezentanțîi Apa Nova declară pentru G4Media.ro că ”este cea mai dură campanie de fake news din istoria companiei. Ea pare să fi fost făcută cu intenție. Mesajul s-a viralizat imediat, mai ales în grupurile de părinți. Respingem categoric informația că apa nu este potabilă”.

Totuși, comunicatul Apă Nova ridică primele semne reale de întrebare, pentru că societatea recunoaște printre rînduri că ar fi unele mici probleme cu apa din București, din cauza topirilor de zăpezi din ultimele zile, deși, per ansamblu, totul ar fi în parametrii firești.

Agitația revine, parțial, pentru ca, mai spre seară, să vină bomba: însuși ministerul Sănătății și Direcția de Sănătate Publică anunță, într-un comunicat oficial, că apa din București înregistrează probleme, în contradicție vehementă cu poziția Apei Nova.

Ce anunță ministerul:

”Distribuitorul de apă potabilă pentru București a utilizat pentru tratarea apei o cantitate mare de clor, necesară în condițiile în care în cursul zilei de 29 ianuarie 2019 s-a produs o poluare cu amoniu pe răul Argeș, în urma topirii masive de zăpadă.

Ca urmare a acestui fapt, în cursul zilei de 30 ianuarie 2019 , au fost primite la Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București( DSPMB) mai multe sesizări privind calitatea apei potabile de la locuitorii din sectoarele 5 şi 6 din Capitală. În urma sesizărilor, personalul de specialitate DSPMB a recoltat mai multe probe din rețeaua de apă potabilă în cele două sectoare.

Rezultatele preliminare ale probelor de laborator au relevat faptul că, în toate cele 5 puncte de recoltare, valorile determinate pentru clorul liber rezidual și clorul total nu corespund limitelor stabilite de legislația în vigoare.

Conform specialiștilor INSP în domeniul apei potabile, rezultatele parțiale nu reprezintă un motiv de îngrijorare a populației privind posibilele efecte ale consumului de apă din rețeaua publică de distribuție. Conform ghidurilor Organizației Mondiale a Sănătății, a fost dovedit faptul că în cazul consumului de apă hiperclorinată, măsura aplicată în acest moment de operatorul de apă, nu există riscul de apariție a unor efecte acute sau cronice asupra sănătățîi. Aceeași sursă informează că valoarea crescută cu peste 0,5 mg la litru a clorului determină doar apariția disconfortului organoleptic, adică percepere gust modificat şi miros şi nu există alte efecte pe termen lung.

Cu toate acestea, până la obținerea rezultatelor finale ale probelor prelevate, specialiștii recomandă locuitorilor Capitalei ca apa din rețeaua publică să nu fie folosită pentru băut, prepararea hranei sau în igiena personală. Aceștia recomandă utilizarea apei îmbuteliate, apă potabilă din surse (foraje) autorizate sanitar sau fântâni publice la care este afișată înscrierea ,,apa este bună de băut.

De asemenea, menționăm că DSPMB analizează zilnic probe de apă din rețeaua publică sau de la stațiile de tratare pentru parametrii microbiologici, dezinfectantul rezidual (clor rezidual liber) și clorul total. Din cele 10 probe de apă prelevate în dată de 30 ianuarie 2019 din punctele fixe de recoltă din sectorul 3 București, 9 dintre ele au fost conforme pentru clorul rezidual liber, iar una dintre ele a prezentat clor rezidual sub limita de detecție. Parametrii microbiologici sunt în lucru, rezultatele fiind finalizate în 48 de ore de la recoltare”.

Ceva mai ciudat nu se putea imagina: aflăm din comunicat că, cel puțin la nivelul unui sector, nu doar că avem parametrii normali la clor, dar chiar ar fi sub medie ici-colo, în alte două sectoare e mai mult clor în apă decît ar fi normal, dar, per ansamblu, se recomandă tuturor bucureștenilor, atenție, nu doar evitarea folosirii apei pentru băut ori gătit, ci chiar și pentru spălat.(?!!!)

Realizînd că e groasă, Apă Nova încearcă să paseze vina: „Administrația Națională Apele Române, autoritatea care asigură la nivel național administrarea apelor de suprafață și care furnizează apă brută pentru tratarea în scopul potabilizării pentru Apa Nova, nu a făcut nicio informare cu privire la poluarea cu amoniu pe râul Argeș” acuză francezii într-un comunicat.

Buimăceala devine totală.

Ce le rămîne cetățenilor de făcut în asemenea situație?

Și care să fie, totuși, treaba cu amoniul, respectiv clorul din apă?

Tehnic vorbind, amoniul din apă nu reprezintă un pericol în sine pentru sănătate, însă el este un semnal indirect că în apă sunt prezente elemente chimice și bacteriologice care apar, în principiu, prin descompunerea materiilor organice.

Pentru a contracara efectul nociv al acestora se apelează la clor, cîndva o armă chimică folosită în războaie, un oxidant puternic și foarte toxic, mai ales în cantități mari. O armă cu dublu tăiș: clorul e un iritant foarte puternic care împiedică dezvoltarea bacteriilor periculoase, dar e, el însuși, toxic pentru organism. Prea mult clor duce la acumularea de radicali liberi, la distrugerea sănătățîi celulelor, la diverse forme de cancer, iar folosirea lui la dezinfectarea apei se explică, potrivit specialiștilor, doar prin prețul scăzut, pentru că ar mai fi și alte metode, mai sigure.

Foarte important, clorul nu se transmite în organismul uman doar prin apa băută, ci și prin spălare și aici sunt chiar două căi: prin pielea aflată în contact cu apa și prin aburii inhalați în timpul băilor și dușurilor fierbinți.

Așa se explică îndemnul din comunicatul autorităților de a nu folosi în această perioadă apă nici măcar la igiena personală, nu doar la băut ori gătit.

Din nefericire, atît comunicatul Apei Nova cît și cel al ministerului Sănătății sunt, mai degrabă, lapidare, deși situația reclama mult mai multe informații.

E greu să nu ne zboare gîndul la situația din 1986, cînd, după dezastrul de la Cernobîl care băgase toate Europa în sperieți, românii erau informați de presa comunistă a vremii doar că ”a crescut nivelul radiațiilor din cauza vînturilor de nord-est” și nimic mai mult. Au trecut zile bune pînă cînd s-au pronunțat oficial cuvinte precum ”Cernobîl” ori ”accident nuclear”.

Acum, suntem în democrație și aflăm oficial că avem exces de clor în apă pentru că avem exces de amoniu în apă.

Și să fim liniștiți, că totul e sub control.

Dar să nu mai bem ori să nu ne mai spălăm o vreme.

Dacă un asemenea incident – încă nu știm dacă foarte grav sau nu – poate avea o derulare precum se întîmplă în acest moment, e greu de imaginat ce efecte ar avea asupra țării noastre un război hibrid de amploare mare implicînd profesioniști de calibru.

Ca mai mereu, cei îndrituiți să protejeze cetățenii încearcă fie să-i ducă cu preșul, fie să minimalizeze proporțiile evenimentelor.

Scandalul apei potabile din București și felul cum s-a desfășurat el ar implica măsuri de maximă severitate, atît împotriva autorităților – ministerele, DSP, compania Apele Române – care au reacționat mai lent decît cetățenii înșiși, primii care au semnalat problemele, cît și împotriva companiei Apa Nova, care a indus inclusiv presa în eroare, dovadă că G4media și-a prezentat deja scuze pentru că a marșat la declarațiile oficialilor acesteia.

Dar…

Pe siteul Direcției de Sănătate Publică a Bucureștiului ultimele rapoarte despre calitatea apei datează din 2016.

Ministrul Sănătății vorbește de ”gust de metale grele”.

La Apele Române e șef mecanicul auto care îi repara mașinile lui Tăriceanu.

Ministerul Apelor e condus de un fost electrician clujean.

Apă Nova e o companie imună chiar și în fața DNA, după cum bine ne amintim cu toții.

Orice anchetă s-ar declanșa, e aproape de la sine înțeles că se va stinge fără rezultate. Păgubit rămîne doar cetățeanul. (Bogdan Tiberiu IACOB)